Fotomatic

Iaca o venit si noiembrie si s-o lasat cu zloata afara si apa rece in calorifere. Nici ca se poate moment mai bun pentru a incalzi trupul cu o cana de vin fiert si sufletul cu caldura estivala ce-o mai pastreaza cele cateva poze facute asta vara. Yep, va prezint o selectie din colectia mea de poze vara-toamna 2007, cateva instantanee ce mi s-au parut mai reusite si care au darul de a ma face sa ma gandesc cu nostalgie la ultimele mele zile de pierde-vara:



Sistem de alarma Crazy Dog Core2Duo(fabricatie aprilie 2007), in ipostaza de apucare a biscuitelui



Acelasi sistem, in stare de standby. Uitai sa precizez ca in poze apare versiunea beta, versiunea actualmente in uz fiind mult mai avansata(si infometata)



Fotografiam din telecabina singurul oras pentru care as lasa(cu oarecare regrete) urbea pastorita de Pinalti. Misto inventie la o camera stabilizatorul de imagine, face sa nu apara in poza tremuratul picioarelor(mie mi-e frica sa ma uit de la etajul 3 peste balcon, cand faceam poza asta abia vedeam varful bradului). Brrrrrrrr!!!



Acolo in telecabina aproape ca-mi vazusem viata cum se perinda inaintea ochilor si incercam sa-mi amintesc o rugaciune(inger, ingerasul meu, unde esti cand am nevoie de aripile tale?!?), asa ca sus am ras in regim rapid un coniac de inviorare clatindu-mi ochii cu ce se vede in poza. Nu stiu care din cele 2 si-o fi facut efectul, cert este ca uitasem calvarul mersului prin aer. Piata Sfatului vazuta in toata maretia ei printr-o pacla inselatoare de ceata nestatornica, avand ca fundal sonor un vuiet surd de claxoane si motoare ambalate de soferi nervosi, si toate astea in timp ce respiram un aer frapant de curat si tare, avea ceva aproape ireal si ma ducea cu gandul la divinitate(ateul din mine se vedea pe un norisor acolo sus cu un ipod pe post de harpa)



Ce Poiana Brasov? Ce Paltinis? Veniti la Piatra Neamt! Vorba cantecului, aviem di tati: telegondola este, mall-uri este, partii si telescaun este, toate intr-un decor de poveste, mai ales de sarbatori. Iar daca mai aveti rabdare(si primaria bani) o sa mai fie inca multe alte chestii, de la amenajarea albiei raului ce trece prin oras si pana la postarea de scari rulante pe muntele-simbol al orasului. Ramaneti aproape!



Si inca una cu Piatra, de data asta in haine pascale. Frumos




Chiar daca muntele este prima, unica si cea mai statornica dragoste a mea, nu pot uita emotia traita impreuna cu o mana de oameni mahmuri si zgribuliti asteptand sa iasa soarele din apa. Asta-i tot din categoria "ateul din mine zbiara de furie", caci rasaritul asta pe malul marii are ceva mistic, inexplicabil si irezistibil. Altfel nu-mi pot explica sarguinta cu care am cautat cele mai frumoase ipostaze de a vedea spectacolul, de a imortaliza momentul si de a dracui apoi scula mea deloc meseriasa de tras poze. Asa, retoric...oare lui Ovidiu chiar nu i-o placut detentia pe malul marii?!?



In incheiere, una care nu-i facuta de mine, inserata aici cu dorinta sa prind si eu un astfel de instantaneu. Peace!