joi, 15 ianuarie 2009

Ba! Am cu ce! (sa ma laud)

Baaaaaa!!! M-am intors, baaa! Si inchiriez masini ba! Da ba, ma ocup de masinile celei mai tari(asa sa fie?!?) firme de inchirieri din Romania. Rent-a-car, sa-mi fie cu iertare pentru cei care nu cunosc sintagma "inchirieri auto". Teoretic, chestia asta se cheama, intr-un mod deloc modest, "responsabil logistica", in traducere libera asta insemnand un fel de a cincea roata la caruta, frectia unui picior de lemn cariat, sau poate o redundanta superflua. Adica stau toata ziua in fund, ma uit la calculator cu o expresie preocupata, ma suna lumea sa-mi zica ca trebe facuta revizia la mai stiu eu ce jaghila pe patru roti si eu trec asta in calculator. Cand am noroc ma mai plimb cu cate o masina busita prin oras si ma dau rotund: "eee, voi puteati s-o scurtati in halu' asta?!? Mama mamii mele, buni mai sunt italienii la volan!" (ultimu' care o condus o masina de-a noastra o facut din frankensteinu' de sandero un cabrio de toata frumusetea!!).
Sa nu fiu inteles gresit, imi convine sa fac o munca pe care (inca) nu o apreciez. Pe langa banu' pe care-l iau pentru asta, mai intervin in ecuatie si conditiile de munca. Pentru ca ma duc din sfert in sfert de ora la colega de birou s-o amenint ca n-o mai duc acasa daca nu da centrala mai incet, "mor de cald, mai fa si tu economie la gaz". Normal, gagica s-o suparat din cauza insistentelor mele, asa ca, de dragul relatiilor interumane, ca sa n-o mai toc la cap pe biata fata din cauza pasarelelor mele, mi-am pus pe fundalul ecranului o poza facuta pe vremea fostei mele slujbe: una sticla cu tuica din care ma mai infruptam cu mecanicii de la fabrica de hartie igienica ca sa putem rezista frigului de acolo(si asta era prin noiembrie, dupa s-o fi lasat cu degeraturi).
Una peste alta, anu' precedent s-o incheiat ceva mai bine decat ma asteptam: sunt om al muncii(ma rog, la a treia tentativa de stabilitate, sper sa fie cu noroc), sunt licentiat in tot ce misca pe cel putin 3 roti(nu de alta, da' nu-mi plac motocicletele) si mi-am platit friptura, ba chiar si sampania din noaptea revelionului, din banii de mine castigati.

Nemaipomenind de minunata conexiune la net pe care o am la servici, prin care curg cantitati nemasurate de muzica misto, printre care se numara si ultimul album al celor de la RPWL, pe care eu il ascult acum langa un pahar de vin.
Nimic nu s-a schimbat.
Multi ani!