Nu citesc din principiu!

Ma rog, nu asta-i cauza lipsei lecturii din viata mea, dar e la moda acum sa-ti afirmi cu tarie principiile sanatoase("nu mananc usturoi DIN PRINCIPIU, ca-mi pute-n bemveu"). Stateam acasa in vacanta butonand tembelizorul si, intre o partida de ras pe seama ambitiilor actoricesti ale oanei zavoranu si un al n-lea episod din epopeea datatoare de rating Elodia, m-a pocnit in moalele capului un gand naravas: ce-ar fi sa mai pun si eu mana pe o carte? Aceasta idee nu mi-a dat pace deloc in timp ce marsaluiam inadmisibil de repede peste subiecte de maxima importanta in mioriticul cotidian, precum iminenta aparitie a autobiografiei faimoasei creatoare de moda zina dumitrescu(cine-o mai fi si asta...) sau culoarea asternuturilor din dormitorul matrimonial al familiei turturel columbeanu, si ma tot uitam cu coada ochiului la cartile ce inconjoara televizorul(si, totusi, nu reusesc sa-l acapareze). Ma gandeam cu tristete la noptile pierdute citind Comedia Umana, la hohotele isterice pe care mi le provocau povestile savuroase ale lui Sven Hassel, la cat de infrigurat cautam Enciclopedicul atunci cand imi erau neclare arhaismele lui Tolstoi... Si chiar daca n-am fost niciodata un cititor infocat tot imi este rusine de halul de depravare pseudointelectuala la care m-au putut aduce televizorul si, mai ales, calculatorul. Ca in loc sa incerc sa dezleg intrigile lui Dostoievski pierd noptile pe net, ca doar atunci merge mai bine, sau ma mai prinde cantatul cocosilor prin taverna cand e vreo cantare... Ma consolez cu gandul ca nu-s singurul prostit de vremuri si ca voi avea timp berechet sa-mi completez cultura cand voi fi mare. Adica peste vreo 40 de ani, cand mi-oi agata hainele de lucrator in cui. Pana atunci,insa, rabdare, tutun si... banda larga!