Coltisorul meu preferat pentru aberatii nocturne

Ba! Am cu ce! (sa ma laud)

2009-01-15T19:15:00.004+02:00

Baaaaaa!!! M-am intors, baaa! Si inchiriez masini ba! Da ba, ma ocup de masinile celei mai tari(asa sa fie?!?) firme de inchirieri din Romania. Rent-a-car, sa-mi fie cu iertare pentru cei care nu cunosc sintagma "inchirieri auto". Teoretic, chestia asta se cheama, intr-un mod deloc modest, "responsabil logistica", in traducere libera asta insemnand un fel de a cincea roata la caruta, frectia unui picior de lemn cariat, sau poate o redundanta superflua. Adica stau toata ziua in fund, ma uit la calculator cu o expresie preocupata, ma suna lumea sa-mi zica ca trebe facuta revizia la mai stiu eu ce jaghila pe patru roti si eu trec asta in calculator. Cand am noroc ma mai plimb cu cate o masina busita prin oras si ma dau rotund: "eee, voi puteati s-o scurtati in halu' asta?!? Mama mamii mele, buni mai sunt italienii la volan!" (ultimu' care o condus o masina de-a noastra o facut din frankensteinu' de sandero un cabrio de toata frumusetea!!).
Sa nu fiu inteles gresit, imi convine sa fac o munca pe care (inca) nu o apreciez. Pe langa banu' pe care-l iau pentru asta, mai intervin in ecuatie si conditiile de munca. Pentru ca ma duc din sfert in sfert de ora la colega de birou s-o amenint ca n-o mai duc acasa daca nu da centrala mai incet, "mor de cald, mai fa si tu economie la gaz". Normal, gagica s-o suparat din cauza insistentelor mele, asa ca, de dragul relatiilor interumane, ca sa n-o mai toc la cap pe biata fata din cauza pasarelelor mele, mi-am pus pe fundalul ecranului o poza facuta pe vremea fostei mele slujbe: una sticla cu tuica din care ma mai infruptam cu mecanicii de la fabrica de hartie igienica ca sa putem rezista frigului de acolo(si asta era prin noiembrie, dupa s-o fi lasat cu degeraturi).
Una peste alta, anu' precedent s-o incheiat ceva mai bine decat ma asteptam: sunt om al muncii(ma rog, la a treia tentativa de stabilitate, sper sa fie cu noroc), sunt licentiat in tot ce misca pe cel putin 3 roti(nu de alta, da' nu-mi plac motocicletele) si mi-am platit friptura, ba chiar si sampania din noaptea revelionului, din banii de mine castigati.

Nemaipomenind de minunata conexiune la net pe care o am la servici, prin care curg cantitati nemasurate de muzica misto, printre care se numara si ultimul album al celor de la RPWL, pe care eu il ascult acum langa un pahar de vin.
Nimic nu s-a schimbat.
Multi ani!

Cea mai tare meserie din lume!

2008-09-19T23:14:00.004+03:00

E cea de inginer care nu are vreun cuvant de spus cand e vorba de luat hotarari ce-i privesc pe oamenii condusi de respectivul natarau. E cea practicata de acel meserias apartinand breslei tampoanelor, care meserias nu trebuie decat sa traduca mesajele primitive ale manuitorilor de dalti si ciocane("dom' injiner, de banii astia nici bautura si tutun nu po' sa-mi iau, d-apai mancare...!") intr-un limbaj adecvat claselor conducatoare("Gica Ilisei de la finisaj imi pleaca daca nu-i mariti salariul, dom' director!"). Ca sa nu mai pomenesc de ce munca de impaciuitor tre' sa faca respectivul fraier daca de sus parvin mesaje deloc magulitoare la adresa "prostimii"...
De fapt, pentru munca asta n-ar trebui angajati ingineri, ca stiu muncitaurii mai bine ca ei ce si cum trebuie facut. Niste diplomati cu scoala ar trebui sa duca poverile astea, doar ei stiu sa minta atat de bine cu zambetul sinceritatii pe buze. Ori poate niste directori economici("EA: pai zi-le sa ramana peste program, altfel ii dam afara; EU: nu pot doamna, ca raman fara oameni; EA: EA da din umeri, ca o depaseste problema; EU: EU ies nelamurit din incapere si cu coada intre picioare, intrebandu-ma retoric daca nu era mai bine pe vremea cizmarului...").
La dracu', dupa o zi-lumina petrecuta in fabrica(de fapt, noapte-lumina-noapte) in care am vazut o razvratire colectiva si vreo patru iesiti din minti care fugeau cu demisiile in mana, ma mir ca ma mai preocupa nimicurile astea. Ma mir ca ma mai pot gandi la porcariile inerente unei zile normale de lucru atunci cand ascult aceeasi muzica si beau aceeasi bere proasta pe care le savuram cu nesat in anii de studentie. Hai noroc si carpe diem si... hai cu masina aia a timpului mai repede, ca mor de dor!

Intr-un moment de crunta betie...

2008-07-20T01:12:00.003+03:00

...cred ca cel mai mare neajuns al umanitatii este cel de a nu-si realiza conditia de mai bine in care exista. Inteleg ca, prin definitie, tindem spre mai mult, dar de ce nu putem aprecia la justa lor valoare, in momentul ZERO, faptele facute la momentul ZERO?!? De ce trebuie poze ca sa ne apuce melancoliile sau muzica ca sa ne transpuna intr-un univers in care am fi putut trai? "Why do we think that the golden age is a thing of the past?"(citat dintr-o retea de televiziune pe care, cu religiozitate musulmana, o urmaresc cat pot de des) este acel gen de intrebarea retorica, fara cea mai mica umbra de raspuns concret, care ma face sa cred ca nu ne putem depasi conditia de fiinte ignorante la ce se petrece in jur. Ce sa mai zic de pretentiile de vizonari pe care ni le atribuim...

Text frugal, compus sub influenta berii la bidon de plastic si a marii din "Van Der Gaaf Generator - On The Beach".

Ce ti-e si cu contorul asta...

2008-02-02T21:30:00.000+02:00

Azi am implinit 100 de vizite pe blog. Cel putin, de cand le contorizez. Am vazut tot pe un blog Statcounter-ul, asa ca m-am gandit sa-mi satisfac curiozitatea de a vedea daca-s singurul cititor al operelor mele. Si cand am inceput sa dibui programelul asta, au inceput sa curga si concluziile.
N-as fi crezut ca un specimen bolnav de curios sa vada "englezoaice betive xxx" poate sari din google direct aici. Ori, cum au dat altii de mine, cautand pe acelasi google "parada manelelor 2008 mp3" sau "YOUTUBE cd-uri din ianuarie 2008 manele"! Infesta-v-as pe toti cu antiman, ca nici pe google nu stiti sa cautati! Si cum naiba se poate ajunge la mine cautand "alimentatie copil de 5 ani" sau "mersul vapoarelor"?!?, ca n-am nici in clin, nici in maneca cu vreuna din ele!
Curios sunt si ce vede o anume persoana din T10, ce a efectuat doar ea o treime din vizite, asa de interesant la blogul meu. Adica vreo 3-4 pe zi, zi de zi, fara a citi macar ceva. Prinde glas daca ai ceva de zis fiinta, nu invarti contorul degeaba! Macar sa stiu si eu cu cine am de-a face asa de aproape de mine. Sau trebuie sa-mi confirm banuiala luandu-ti urma ip-ului?
Astea sunt concluziile ce le-am tras urmarind primele 100 de vizite. Cine stie ce-or sa-mi mai vada ochii pana la a mia vizitare... O sa scriu despre asta cand o sa se intample. Ne auzim prin 2009

Raspundem ascultatorilor

2008-02-02T20:55:00.000+02:00

Cum m-au parasit inspiratia si cheful de baut, onorez o datorie mai veche catre capitala:

1. De ce ai acceptat leapsa aceasta?
Una la mana: spre a incerca sa satisfac curiozitatea unui om
Doi la mana: sa am de ce rade mai incolo

2. De cand esti in blogosfera?
Cu ceva intermitente, din mai 2007

3. Cum ai ajuns sa-ti faci blogul?
De lene. Aveam o gramada de mail-uri pe care, din comoditate, nu le-am sters din bulk, si prin care am ajuns intr-o zi sa scotocesc. Acolo gasii in ziua aia fatidica un discurs de demult uitat, pe care l-am incropit si rostit la ora festiva dintr-a 12-a. Asa nostalgii mi-a trezit si asa de mare a fost placerea de a-l reciti, incat am vrut sa-mi asigur si pe viitor bucurii de astea. Cum blogaritul deja facea furori, era evidenta calea de urmat. Restul e istorie

4. Care este primul blog pe care ai intrat vreodata?
Nu-i mai tin minte titlul, stiu doar ca era panarama misogina cu limbaj spurcat, a naibii de amuzanta. Chiar mi-ar face placere sa-l recitesc, caci ne tavaleam toata camera de ras citindu-l

5. Enumera 3 lucruri pe care le crezi importante ca sa reusesti in blogging?
Asist de ceva vreme la discutii aprinse despre blogging si bloguri. Am vazut bloguri cu oarecare pretentii in care se abereaza in continuu despre bloguri. Bloggerii astia cu staif si aere de vedete locale traiesc de acuma in universul lor paralel, in care vor sa impuna reguli de conduita intelectuala in alcatuirea continutului blogurilor, mergandu-se chiar pana la crearea unui organism care sa diferentieze blogurile adevarate de cele ce lor li se par pseudo. Baieti, o sa reusiti asta cand o sa repete vreo unu isprava lui Moise cu marea.
Ce vreau sa spun e ca nu inteleg rostul formularii "a reusi in blogging". Daca e sa ma iau dupa canoanele mele reusita o voi evalua peste multa vreme, atunci cand acest blog imi va trezi sau nu emotii ale tineretii apuse

6+7. Cel mai citit blog de catre tine/Alte bloguri pe care le mai citesti?
Al lui Ioan T. Morar(il citesc cu o mimica serioasa, chiar), apoi cateva bloguri ale unor prieteni si cunoscuti, ajungand in cele din urma si la Geoana(cand mi se acreste de PD-L ma uit in barca pesedeilor ca sa revin la sentimente mai bune fata de Base&Co.)

8. Care platforma de bloguri o consideri cea mai buna?
Sa-mi fie cu iertare, n-am habar de asa ceva

9. Este important traficul pentru tine?
Nici pe departe. Am facut blogul acesta doar pentru mine. Intre timp am mai deraiat de la pornirile initiale, in sensul socializarii prin intermediul lui, dar pagina asta va ramane la statutul de cvasimonolog.

10. Sunt importanti banii pe care i-ai obtine din reclame?
Daca vroiam bani nemunciti imi faceam site cu poze porno

11. Cel mai urat blog pe care l-ai vazut?
Categoric, al lui Alex cand era alb :))

12. Consideri ca e un lucru vital sa ai un domeniu?
A doua oara cu temele nefacute: ce mai e si ala domeniu?!?

13. Parola cu care te loghezi la blog
Aceeasi cu aia cu care intru pe torrenti, sau cu aia din bios, sau cu transcrierea literala a pin-ului cartelei

Leapsa nu merge mai departe, caci Bogdan e capat de linie. Daca se ofera totusi careva, sa ma anunte si pe mine.

Am plecat...Da' si cand ma intorc inapoi...!

2008-01-23T22:53:00.000+02:00

Pauza de aer curat cateva zile, prea m-am stresat de cand o inceput sesiunea. Promit sa revin cu forte si aberatii proaspete, caci i-am ramas dator lui Alex cu o leapsa, plus ca am in pregatire dezvaluiri incendiare(parca citesc un script de la zero tv) din culisele site-urilor de matrimoniale si alte cateva amare observatii asupra lumii in care traim. Ramaneti aproape!

Pe post de post scriptum, poza locului in care mandea o sa-si faca veacul maine pe vremea asta.

Bautura si cultura

2008-01-23T11:52:00.000+02:00

E sloganul sub care functioneaza locul care te pune la adapost de sete si manele. Traiesc in Iasi de aproape 5 ani si am descoperit de abia acum o saptamana o crasma ca-n povesti: se numeste Hand, e foarte convenabil plasata in apropierea Pietii Unirii si are exact aura aia de bodega pe care o caut la un local ca sa-mi tihneasca bautura. Venind de la frigul de afara, mi s-a parut c-am intrat in paradis: cateva becuri chioare iluminau vag un mobilier format din bucati de trunchiuri de copaci pe post de tabureti si niste scaune de bar extraordinar de instabile(curata aventura sa bei gospodareste stand pe asemenea balansoare), pe care ma indemna o chelnerita draguta sa ma asez. Muzica pe care o pun gagiii insa m-a dat cu adevarat pe spate: un dulce amalgam marca seventies, cu participarea Rolling Stones, Led Zeppelin,Brand x, Van Morrison si a altor muzicieni pe care nu i-am mai auzit, dar de care as vrea mai aud. Unde mai pui ca aveau drept clientela de la studenti hippie la mosi ce bateau discret ritmul din picior(oare isi retraiesc tineretea frecventand un asemenea loc?)?
Desi n-am fost decat de doua ori in localul din poveste, incoronez
Hand-ul pe post de crasma suprema a Iasilor! Regele a murit
(Cannabis-ul), traiasca noul rege!

Fan Nokia pe viata

2008-01-21T14:06:00.000+02:00

Sau cel putin pana n-o sa se mai fabrice telefoanele astea la noi si o sa ramana pe drumuri cateva mii de oameni. Cum se intampla acum la nemti, unde toata tara este isterizata de nesimtirea celor de la Nokia de a inchide facilitatile de productie din Bochum. De tupeul finlandezilor sunt scandalizati si politicienii nemti, care sunt foarte hotarati in a boicota chiar in propriile case telefoanele pana nu demult preferate ale germanilor.
Toata polemica s-a iscat dupa anuntarea hotararii ca toata productia realizata in Germania sa fie transferata in Ungaria si in proaspat construita fabrica de la Cluj, intrerupand astfel o traditie de doua decenii in fabricarea terminalelor GSM. Mutarea, realizata pe considerente pur capitaliste de marire a profitului firmei, nu a fost pe placul sindicatelor si politicienilor nemti, care, in disperare de cauza, ameninta cu proteste si sabotare in masa a produselor marca Nokia.
Ba, vi s-a urcat nenorocita de bere la cap? Ati facut indigestie de la carnatii vostri? Cum dracu' vi-i obrazul daca protestati impotriva deciziilor unei firme care nu face decat sa urmeze o doctrina economica al carei exponent cel mai puternic in Europa voi sunteti?!? Cat de pierdut in spatiu tre' sa fii ca politician ca sa afirmi ca Nokia si asa avea bani si nu trebuia sa-si relocheze productia de dragul scaderii costurilor, ci mai degraba sa pastreze un climat de multumire in randul a 2000 de oameni care lucrau la intreprinderea cu pricina? Vezi, draga doamne, voi dati o paine buna acestor 2000 de oameni, ar trebui sa va ganditi la ei in detrimentul profitul vostru. Si cu ce drept premierul landului de obarsie al scandalului isi permite sa faca observatii asupra lucratorilor romani, cum ca n-ar fi la fel de pregatiti si flexibili precum cei germani?
Ati fi avut voi dintotdeauna socialismul in sange, dar ati intrecut masura de data asta! Marcile voastre de telefonie ori le-ati pus pe chituci(vezi cazul Bosch), ori rezista datorita parteneriatului cu o firma taiwaneza (Benq-Siemens). Macar noi, asa limitati si indisciplinati cum suntem, populam de ani de zile Europa cu terminale Alcatel produse la Timisoara, si sunt convins ca si fabrica de la Cluj va fi un succes. Ce sa mai zic de componente produse la Brasov si Arad pentru Mercedesurile voastre, pe care cu atata mandrie arborati sloganul "Made in Germany"? Cand ma uit sub capota Volkswagen-ului de acasa parca ma uit intr-un atlas geografic, toate tarile europene si-au adus contributia la uzina de acolo, numai Made in Germany nu vad scris pe nici o piesa. Si totusi masina e perceputa ca un varf al talentului german in inginerie. Asa ca daca tot ati mutat de dragul costurilor productia unor embleme in ingineria de calitate in tari de mana a doua, aveti decenta sa va cenzurati pornirile cand v-o coace si voua careva.
Daca stau bine si ma gandesc, ca o imensa piata de desfacere ce suntem si cu un cult ce-l avem pentru calitatea produselor nemtesti, voi aveti mai mare nevoie de noi decat noi de voi. Ca doar primirea in UE n-a fost act caritabil din partea voastra, ci pur calcul economic pentru saltarea unei economii in stagnare prin gasirea de noi debuseuri. Cum ar fi sa facem si noi nitel boicot produselor voastre? O nimica toata de cateva zeci de mii de masini noi pe care le exportati anual in Romania, sute de milioane de de euro in produse electronice, electrocasnice, industrie grea si cate si mai cate, sa le inlocuim cu chestii frantuzesti si italienesti. Va stergeti dracu' la bot de cateva miliarde de euro provenite din tara asta de care nu pomeniti decat in sila.
Privind totusi situatia din tabara cealalta, mi-ar place acum sa fiu neamt. Chiar daca mi-ar pica obrazul de rusine pentru tambalaul asta pe nedrept facut lui Nokia si romanilor, vad ca acolo totul este permis, si economia de piata trebuie sa-si mai relaxeze legile de functionare pentru ca neamtul s-o duca bine. Locomotiva uniunii europene a vadit clare apucaturi de cizma nazista in felul cum a tratat problema Nokia, prin dezinteresul aplicat economiei si locuitorilor altor tari europene, care ar fi trebuit sa faca sluj in fata dorintei de si mai bine a nemtilor.
Renunt la telefonul meu Samsung, de care de altfel sunt foarte multumit, si trec pe Nokia de indata ce am sa vad scris pe unul "Made in Romania". Cat despre nemti...astept vesti mai bune de la ei.

Ocolul pamantului in 80 de secunde

2008-01-20T16:41:00.000+02:00

Iar s-o pornit agitatia care insoteste orice extragere loto dupa multe saptamani de report. Toata lumea vrea sa fastige fabulosul pot de vreo 350 de miliarde, cozi la agentii s-au format de vineri, vezi pe care mai de care cum joaca scheme complicate de cateva milioane bucata. Oameni buni, nu mai indurati frigul ca sa va luati biletul spre fericire, nu dati banii pe prostii/luati mancare la copii, vorba cantecului. Daca v-ati facut planuri de vila la Saint Tropez cu Bentley in garaj anulati-le, caci eu am sa castig. Yeap, am sa fiu cel mai tanar milionar din Top 300.
Luni la prima ora trag o fuga la nemti sa-mi cumpar un VW Phaeton uzat(si ca milionar o sa fiu zgarcit), de ala cu becuri albastre ca sa-i blitzez pe prostii cu dacii care indraznesc sa nu se dea din calea mea. Si am sa cumpar si vreo o suta de dacii, ca tot mi-e sila sa le vad mergand pe strada. Pe la vreo joi cand ma intorc ii dau decanului 1000 de euroi ca sa nu mai fiu stresat cu lucrarea de licenta si plec dup-aia acasa sa-mi cumpar teren si sa-mi trag vila. Si cat fraierii aia lucreaza la casoaia mea, am s-o tai oleaca spre tari mai calde.
Pun fundu' in faitonu' meu si o zbughesc la Budapesta, ca tot am auzit ca-i splendid orasul, apoi fac escala la Tokai sa le degust mai-mult-decat-trebuie mediatizatele vinuri, ca sa inchei periplul unguresc la Balaton, sa vad din ce turismul meu scot bozgorii atatia bani. Probabil am sa urc putin pana in Cehia, ca sa vad cea mai frumoasa capitala a Europei rasaritene si sa fac o escala la uzinele Skoda. Ma intorc spre Austria apoi, ca nu se putea sa trec prin zona fara a manca un snitel vienez de la mama lui si sa vad cum sta masinuta pe curbele din Alpi. Daca pana acum am mers in graba, in Germania am sa zabovesc putin, cat sa degust cat mai multe sortimente de bere si sa dau o raita la Berchtesgaden sa vad locuinta preferata de vacanta a lui Hitler. Oare toate vacutele lor sunt mov si fericite ca-n reclame? Chit ca francezii au vinuri, peisaje si castele fastuoase, am sa trec pe la ei in fuga autostrazii, ca ma grabesc sa ajung in Anglia. Sorry, french fellows, data viitoare zabovesc mai mult pe la voi si prin tarile nordice.
Primul lucru pe care-l fac odata ajuns in Albion e sa intru intr-o bodega ca sa aflu daca englezoaicele is urate si betive pe cum li-i vorba c-ar fi. Dupa acest demers cultural iau calea Londrei, s-o vad pe regina cand o scot astia la aer si sa-mi fac poze cu ciufutii impasibili de-o pazesc. Frec menta prin capitala lor vreo cateva zile, apoi ma duc la ei la talcioc sa-mi iau un Rolls Royce de prin anii '80 ca sa am cu ce ma trage in Regat in conditii decente. Visez la o masina de asta inca dinainte de a scrie la scoala "Ana are mere", asa ca imi mai implinesc un vis cu ocazia asta. Plec in continuare la Liverpool spre a face un tur in onoarea Beatles-ilor, and then we hit the north, baby. Daaa, vreau sa ajung in Scotia, ca sa-mi gadile urechile accentul ala stalcit si caraghios, sa tremur(de frig) prin castele bantuite si sa beau whisky cu gust veritabil de plosnita, sa vad insulele Shetland, cu lana lor cu tot, si orice altceva am vazut pe Discovery despre partea asta a tarii.
Satul de atata cultura si alimentatie de calitate, vreau dup-aia sa ma urc pe primul vapor cu destinatia State. Am asistat la atatea controverse legate de America asta, incat voi sta aici pana ce ma voi fi lamurit: Canaan sau Sodoma? Am de gand sa-mi cumpar un Cadillac din anii '70, cu interior kitchos cu imitatie proasta de lemn si un motor monstruos de mare si gurmand. Caddy-ul ma va purta spre New York, unde am de gand sa-mi scrantesc gatul uitandu-ma dupa zgarie-nori hranindu-ma cu chintesenta artei culinare americane(hotdog-ul la colt de strada). Poate trag o fuga si pe la Guggenheim, daca nu m-o fi tampit de tot pana atunci tampenia americanilor, dupa care in mod sigur voi ajunge la Chicago(Sears Tower, Marile Lacuri, plus alte inutilitati).

[pauza de sters secretiile bucale; splendid instrumentata "Celelalte Cuvinte - WWW", si surprinde perfect epoca perfida in care traim].

De la Chicago o iau incetisor cu bunicuta de masina pe Route 66 spre vest, avand ca punct final orasul ingerilor. Highlights: Bel Air, Venice Beach si celebra panorama unde scrie Hollywood de se vede si din satelit. Cum lumea buna nu si-a exercitat niciodata o influenta sesizabila asupra mea, am sa las orasul cu muschi si silicoane pentru cealalta metropola vestica: San Francisco. (de ce cand ai intr-un stat un Los Angeles si un San Franciso tu pui capitala la Sacramento? scrantiti americanii...). Am un cult pentru orasul asta datorita geografiei sale particulare si mai ales pentru contributia adusa culturii muzicale prin conturarea miscarii hippie in '67. Oare tramvaiele lor sunt peste cele iesene? Vad eu care-i adevarul... Si daca tot is in America si pretul benzinei e derizoriu, voi face un mic ocol pana-n New Orleans, ca sa vad muzicanti negri si betivi la treaba. Apropo, au terminat de reconstruit orasul?
M-am cam plictisit de colindat lumea, da' n-am de gand sa fac cale intoarsa. Canada o las pe data viitoare, cu toate ca tare as vrea sa o vad, si o iau spre extremul orient. Japonia, cu samuraii si sake-ul lor, si templele budiste si muntele Fuji. Constipat de atata orez cat voi fi putut manca acolo, am sa ma urc in zgarie norii din Hong Kong ca sa ma c*c pe mine de frica, dupa care iau calea Chinei spre a ma delecta cu zidul lor, piata Tien An Men, Orasul Interzis si mancarea lor traditionala(cica au cea mai buna bucatarie din lume). Da' n-am sa stau nici acolo prea mult, ca ma enerveaza comunismul lor, si o iau spre vest, trecand fara oprire peste India(urasc filmele marca Bollywood), tarile arabe(prea fanatici pentru gusturile mele) si ma opresc doar la turci. Nici de dragul lor nu ma topesc, in schimb cica au si ei bucatarie si cafea ale dracu' de bune, nemaipomenind de Moscheea Albastra, Kusa Dasi si biblicul Ararat. Pe drum spre acasa, de care mi-i din ce in ce mai dor, ma mai opresc oleaca si la greci, sa le vad Acropolele si insulele(nu mai zic de ouzo ca par alcoolic de acuma), trec cu cea mai mare antipatie prin Bulgaria si pup tarana romaneasca cum ajung la Giurgiu.
A fost o experienta faina, nu-i asa? Globettrotter de lux, cu masini la discretie si timp nelimitat la dispozitie. Pacat ca nu se va adeveri prea curand ceva din toata tirada asta, ca nici bani de jucat la loto nu mai am :))

American dream? Pe naiba!

2008-01-19T19:04:00.000+02:00

Nu e nici o noutate ca SUA e tara cretinismului ridicat la rang de virtute, a indolentei, ignorantei si obezitatii. Se stie ca americanii de varste fragede sunt cam la fel de destepti si interesanti precum copiii din centrele noastre de plasament, iar 65% din cei maturi nu pot localiza Marea Britanie pe harta. Cine nu cunoaste realitatea de acolo si vede tara aia prin prisma legendarului vis american de liniste si bunastare s-ar putea sa fie descumpanit dupa vizionarea unui film semnat Michael Moore.
Am vazut azi ultima pelicula a controversatului regizor, intitulata Sicko, ce trateaza problemele din sistemul american de sanatate si-l compara cu agentiile mai...sanatoase ale altor tari. Nici Bowling for Columbine sau Fahrenheit 9/11 ale aceluiasi producator nu te fac sa visezi cu ochii deschisi la a trai peste ocean, dar asta-i prea de tot. Stau si ma intreb: oare intr-adevar au probleme asa de grave sau filmul a fost platit de guvernul american ca sa mai taie pofta de emigrare? Mie, cel putin, ca americanofil convins ce sunt, a reusit sa-mi domoleasca pentru o vreme admiratia pe care o aveam pentru natia asta.
Daca am starnit pofta cuiva de a-l vedea, ii urez cutremurare placuta.

Only in Romania

2008-01-18T20:06:00.000+02:00

Din ciclul "God bless Romania, it's my country", inca o initiativa care pe mine m-a dat pe spate: se vrea interzicerea distribuirii gratuite a pungilor si a sacoselor de plastic in magazine! Initiativa ministrului Atilla Korodi are obarsii ecologiste si se dau drept exemplu al implementarii ei reusite legiferari similare din alte state europene.
Acuma, stau eu si ma intreb: ori ma doare drept in fund de natura, ori astia plutesc in sfere inalte? Ei argumenteaza ca vezi, draga doamne, plasticului ii trebuie vreo o suta de ani sa se descompuna, si asta l-ar face nociv mediului. Da' de ce sa-l lasi bai bozgorule sa se descompuna cand poti sensibiliza populatia si agentii economici si-i poti indemna spre reciclare? Normal ca-i mai usor sa interzici decat sa promovezi renuntarea la niste obiceiuri proaste. Korodi spunea ca romanul ar trebui sa se (re)obisnuiasca cu sacosa de panza, acest icon al regimului de trista amintire. Domnu' ministru, ii incomoda si vetusta solutia matale, nu merge. Da' stiti ce? Am putea folosi pungi de hartie, precum americanii. Is urate si a naibii de incomode daca ai de mers mult cu ele in mana, dar ce conteaza din moment ce-s biodegradabile? Ce dracu', mai avem o gramada de padure in tara, hai s-o culcam pe toata la pamant.
Si asta nu-i tot, e inceputul unui demers care va salva lumea. De renuntarea la pet-urile de plastic ce ziceti tovarasu'? Caram ca pe vremuri butelci de sticla cu ulei si sifon. Inestetic si incomod, dar o sa fim buricu' pamantului in materie de protejare a naturii. Ori poate doreste domnu' renuntarea si la prezervative? Ca putem folosi intestine de animale, is biodegradabile si au eficacitate probata de mii de ani. In numele naturii hai sa renuntam si la sacii menajeri si punem gunoiul in impletituri de scoarta de copac, iar berea la doza va fi substituita de berea la plosca. Si de painea tiplata ne putem lipsi, o sa bagam in noi mamaliga feliata in ambalaj de coceni de porumb.
Cu atata ecologie in cap, sa-mi zica cineva ca nu-mi pasa...

Revista presei

2008-01-18T13:20:00.000+02:00

Incet, incet dispare si faramita aia de mandrie de a fi roman pe care o aveam in mine. Si declinul ei nu poate fi stopat nici macar de studiul conform caruia romanii sunt printre cei mai potenti si pasionali barbati din lume. Pana si succesul fulminant al loganului in occident ma lasa rece. Cum dracu' sa te gandesti doar ca a fi roman poate avea vreo conotatie nobila cand occidentul rade de noi cand punem remesag cu ei(pe cateva kile de caltabosi si o sticla de rachiu) ca putem eradica spaga? Ori de multdezbatuta taxa tariceanu de prima inmatriculare mascata sub forma unor nobile intentii ecologiste?
Am inceput sa fac spume cand am citit ca inapoiatii aia de bulgari, care acum 10 ani mureau de foame, isi trag o centrala atomica de-ti pica plombele, cu care probabil vor monopoliza piata locala a energiei, in timp ce noi ne chinuim de ani buni sa facem functionale toate 4 reactoarele de la Cernavoda. Partea si mai nasoala e ca aceasta uzina e doar parte a unui proiect energetic mai amplu al rusilor, la care s-au raliat vecinii de la sud, care prevede si construirea unei conducte de gaz rusesc catre occident. Si cu acest plan sunt spulberate pe o perioada nedeterminata sperantele noastre de autonomie energetica fata de rusi, care incepusera timid sa prinda contur odata cu constructia magistralei Nabucco.
Apropo de rusi...si-au luat-o in cap! Dupa ce si-o luasera in gura definitiv si irevocabil(cel putin asa se credea la vremea respectiva) odata cu colapsul comunismului, datorita imenselor bogatii naturale se pare ca sunt iar pe val. Moscova face pregatiri intense pentru o parada militara de o amploare nemaivazuta din timpul lui Gorbaciov, unde o sa-si etaleze cele mai noi scule produse de industria lor de armament. Analistii occidentali sunt la unison de acord ca motivatia principala a acestei manifestari este de intimidare a Statelor Unite, rusii redevenind indeajuns de puternici incat sa emita pretentii de suprematie regionala in fata unei Americi slabite de probleme economice interne. Tot pe baza de intimidare a functionat si inchiderea unor reprezentante culturale britanice din Sankt Petersburg si Ekaterinburg, situatie in care toata uniunea europeana nu a putut misca un deget pentru o solutionare in favoarea partii engleze. Se pare ca steaua rosie rasare din nou, lucru care, ca si acum 60 de ani, nu ne va aduce nimic bun noua, datorita politicii proamericane si vadit antirusesti duse in ultima vreme. Bulgarii s-au descurcat mai bine ca noi, reusind sa inghesuie in tarisoara lor si baze americane si imense interese economice rusesti. Ca sa nu mai zic ca ne-au furat turistii...
Pe plan local, inafara de proaspat-aparuta-tiitoare-cap-de-afis mustata a lui becali, am remarcat doua stiri ingrijoratoare: loganul se scumpeste si...loganul rugineste. Datorita noii taxe de inmatriculare doritorii trebuie sa mai scoata pentru multiubita jaghila inca vreo 400 de euro din buzunar. Ca sa constate apoi ca masina este rechemata in service ca s-o caute de rugina, cum se intampla acum. Sa rugineasca masina in 2 ani...asta spune multe despre calitate.
In alta ordine de idei, manca-v-as apropou', m-am bucurat cand am citit stirea ca in Brasov se vrea interzicerea manelelor in taxiuri, constatand ca exista prin tara niscaiva initiative civilizatoare. Asta pana cand mi-au cazut ochii pe o stire bomba: pe scena Operei Romane s-au cantat manele! Urmarind disputa intre manelistii care au filmat in incinta institutiei si oamenii de cultura care au luat cuvantul (incluzandu-l pe Madalin Voicu, care era contrariat de aceasta gafa), am realizat, daca mai era nevoie, ca numai in Romania pot sta pe aceeasi masa caviarul si noroiul, fara a se sinchisi careva.
Inchei aici, cu speranta de a nu mai vedea stiri care sa-mi starneasca pofta de emigrare, si cu vorba aia de duh a lu' Andrei Gheorghe: traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.

Curata dependenta de net

2008-01-17T17:04:00.001+02:00

In ultima vreme mai mult postez de raul messenger-ului decat de inspirat ce sunt, dar tot nu ma pot abtine sa nu pun urmatoarea chestie care circula intr-o veselie pe net de cateva ore:

GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru ardelenescul "Bine, Ioane"
HAITI = grupuri de lupi flamanzi care bantuie prin judetul Botosani
LESINA = pe unde merge "le tren"
LIBERTATEA PRESEI = privilegiu de care se bucura un ziarist la iesirea din inchisoare
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
MOLIERE = cutiute in care se pastreaza naftalina
NASTURE = plasture pentru nas
PLASTURE = nasture din material plastic
PITON = peste a carui lungime declarata se obtine din cea reala prin inmultire cu 3,14
RATEU = pateu din carne de rata
SCARABEU = cetatean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu.
SCUMPETE = termen dragastos adresat femeii iubite pe timp de inflatie
TRACTOR = actor cu mult trac

Iar sesiune?!? Sa-mi bag...

2008-01-17T00:15:00.001+02:00

"Uai prostane...lasa-i dreacu' de Combustibili si Lubrifianti si da si tu o bere!" Cam asa ma indemna acum cateva ceasuri coleg-meu de camera sa invat pentru colocviul de maine.
Nu, nu injur ultima mea sesiune, chiar daca am pornit-o cu tata stangilor. Doar ca iar mi-am promis ca de data asta o sa rup stilul cu invatatul si o sa mai raman cu ceva inafara de copiute dupa terminarea ei, si iar m-a prins cu pantalonii in vine. Adica fara cursuri, laboratoare lipsa, prezente ioc si canci chef de studiu. E un dejavu clasic al sesiunii trecute, si al celei anterioare anterioarei, si tot asa: colocviile le-am ratat con brio(ele sunt luate din oficiu, dar cu note rusesti :)) ), examenele se anunta dificile, iar lenea...mai contagioasa ca gripa. Iar o sa vad oameni in pijamale la doua dup-amiaza, aceeasi oameni golind butelci de bere la doua noaptea, altii o sa ceara de la magazin cola si ness-uri si se vor insingura spre dimineata intr-un colt al palierului cu chistocul in gura, cursurile pe genunchi si capul intre maini. Caci, deh...dupa cum zicea un clasic in viata, sesiunea e ca orgasmul: fiecare traieste altfel experienta.
Las comparatiile pornografice la o parte si, cu gandul la Brasov, Ansit, mare, javrele de acasa, la Golful care rugineste in garaj si la lemnele in care m-as descarca cu toporul, am sa incep si eu invatatul punand in aplicare chiar de acum proverbul acela atat de tipic romanesc: nu lasa pe maine ce poti face azi; lasa pe poimaine!

Fara numar!(fantezie cu haz de necaz)

2008-01-16T23:23:00.001+02:00

Din amalgamul de spamuri care circula pe mess am reusit sa adun material pentru un articol ce trateaza unul dintre subiectele mele preferate: maneaua! Ca nu poti trai cu ea(cazul meu) sau fara ea(cazul a jumatate din studentimea Tudorului), e vorba doar de perceptia oamenilor relativ putin implicati in fenomenul plagii tuciurii. Am vazut insa ca exista niscaiva specimene care tin cu tot dinadinsul la popularizarea(daca mai era nevoie) minunatei atitutiduni semianalfabete numita manelism si sunt dispusi sa se sacrifice crezului lor.
Iata cateva fragmente din parada cretinismului mioritic:

Cand am inceput sa urmaresc filmuletul de mai sus ma gandeam deja: ce misto, o sa-mi numesc articolul "Maneaua ucide!". Mare dezamagire cand am vazut-o pe fufa ridicandu-se...

Urmatoarele filmulete(regizate, de asta data) trateaza avatarurile catorva decalibrati in cautarea manelizarii absolute, pornind de la incercari initiatice si culminand cu intrarea in selecta lume a virutojilor-burduhanosi-bengosi. Nu pot sa-mi cenzurez admiratia fata de coloana sonora a peliculelor: cel putin...inspirata. Enjoy!

Am avut o revelatie!(aberatie in 2 acte)

2008-01-14T01:33:00.000+02:00

N-am fumat nimic datator de aripi, n-am baut absint. Plictisit si frustrat ca tre' sa stau duminica seara tintuit de raceala la pat, am inceput sa scotocesc calculatorul dupa muzica. Am permanent cateva zeci de mii de piese pe hard si, oricat as fi de fanatic, mi-e greu sa stiu de-a fir a par toate formatiile care zac acolo in uitare. Asa ca mai am uneori parte de surprize, de cele mai multe ori neplacute, incheiate in sictir de cauza cu shift+del. In seara asta insa am dat peste o bijuterie a jazz-rockului numita Soft Machine. Ii ascult de vreo 2 ore si tot nu mi-am dat seama cum de nu apar ca nume de referinta ale rockului progresiv, caci ar putea sta fara complexe in panoplia unui colectionar alaturi de Yes sau Jethro Tull. Probabil ca erau cam avansati pentru vremea aparitiei lor, din moment ce sunetul lor poate fi catalogat ca fiind perfect contemporan anilor 2000, fiind un mix de efecte avangardiste de chitara, niscaiva alamuri pe ici, pe colo, un moog(cred) pentru efecte cosmice si pian pe fundalul cvasitotalitatii pieselor. Limitat de conexiunea execrabila la net si de posibilitatile de alegere ale YouTube-ului(vaste, dar nu exhaustive), am pus un videoclip din concert al acestor meseriasi, cu precizarea ca, desi suna bine, nu e preferatul meu.

Revenind la problema mea cu cantitatea de muzica pe care n-o pot digera cum se cuvine, constat doua solutii pentru iesirea din impas: shift+del(fereasca sfantu'!) sau o intoarcere in timp cu macar 15 ani. Cea din urma mi se pare de-a dreptul nostalgica, trezindu-mi emotii si acum amintirea casetei audio cu Division Bell pe care taic-meu o tinea victorios in mana, la putin timp dupa aparitia albumului. Nu mai zic de magnetofonul Tesla B-115 cu tot cu benzile lui Agfa(sarbatoare cand se gaseau de cumparat), boxele bulgaresti cat dulapul si care nu produceau prea multi decibeli sau sylonurile piratate de bulgari, ascultate pe o scula la fel de piratata. Acum, toata colectia de muzica cu care se putea mandri un meloman incape lejer pe un i-pod, fara a mai aminti ca o poti derula cum vrei, sau sterge dupa bunul plac si inregistra peste alta muzica, fara nici o pierdere calitativa. Pai unde mai e placerea de a asculta si analiza fiecare album in parte, de a citi coperta cat canta muzica? Sau cea de a ingriji cu sacralitate colectia de discuri sau benzi, puse fiecare pe caprarii in locuri in care sa le fie bine? Acum totul se reduce la mp3-uri de cele mai multe ori datatoare de distorsiuni ce vajaie in urechi via o placa de sunet obosita prin boxe configurate doar pentru a bubui un bass fara noima si a zgaria pe creier prin niste inalte agasante. Nu vreau sa fiu inteles gresit, sunt constient de ascendentul pe care-l avem datorita calculatoarelor asupra generatiilor mai batrane in ceea ce priveste usurinta de a pune mana pe muzica de calitate, dar as vrea sa pot trai muzica asa cum o faceau mosnegii nostri pe vremuri. Si cand ai o biblioteca intreaga de muzica undeva pe podea intr-o chestie metalica de marimea unei ciocolate, parca-ti piere cheful de a o studia mai indeaproape, si mai faci si altceva in timp ce astia isi dau duhul din ei cantand niste chestii care probabil vor fi, peste ceva vreme, la fel de apreciate precum este Beethoven acum.
Plin de spume la gura, imi termin aici tirada, ca sa fiu mai atent la mp3-urile cu Soft Machine. Cand ma fac mare am sa-mi iau cd-uri originale cu muzica lor!

"You're my favourite waste of time!"

2008-01-11T19:27:00.001+02:00

Dupa ani de cautari si cateva zile de numarat kilobitii de la download am reusit sa pun mana pe o raritate cinematografica: serialul din anii '50 Alfred Hitchcock Presents. De fapt, doar vreo treime din episoade, indeajuns insa sa ma impiedice sa mai am vreun fel de viata sociala timp de cateva zile. Cel putin asa pateam acum vreo 12-13 ani, cand, in loc sa bat mingea in spatele blocului sau sa arunc cu pungi de apa in fete, asteptam, ca un copil pe Mos Craciun, sa inceapa suspansul pe TVR 2. Mai mult decat renumele de tocilar pe care mi-l creasem conta ca eu, timp de jumatate de ora, traiam pe alta planeta, dezlegand crime in America anilor '50.
Cu speranta ca nu mi-am stricat ratia de pe torrenti pentru niste vechituri demodate, am plecat sa-mi retraiesc copilaria. Daca nu ma pot dezlipi de calculator, inseamna ca a meritat efortul.

Nu citesc din principiu!

2008-01-08T01:31:00.000+02:00

Ma rog, nu asta-i cauza lipsei lecturii din viata mea, dar e la moda acum sa-ti afirmi cu tarie principiile sanatoase("nu mananc usturoi DIN PRINCIPIU, ca-mi pute-n bemveu"). Stateam acasa in vacanta butonand tembelizorul si, intre o partida de ras pe seama ambitiilor actoricesti ale oanei zavoranu si un al n-lea episod din epopeea datatoare de rating Elodia, m-a pocnit in moalele capului un gand naravas: ce-ar fi sa mai pun si eu mana pe o carte? Aceasta idee nu mi-a dat pace deloc in timp ce marsaluiam inadmisibil de repede peste subiecte de maxima importanta in mioriticul cotidian, precum iminenta aparitie a autobiografiei faimoasei creatoare de moda zina dumitrescu(cine-o mai fi si asta...) sau culoarea asternuturilor din dormitorul matrimonial al familiei turturel columbeanu, si ma tot uitam cu coada ochiului la cartile ce inconjoara televizorul(si, totusi, nu reusesc sa-l acapareze). Ma gandeam cu tristete la noptile pierdute citind Comedia Umana, la hohotele isterice pe care mi le provocau povestile savuroase ale lui Sven Hassel, la cat de infrigurat cautam Enciclopedicul atunci cand imi erau neclare arhaismele lui Tolstoi... Si chiar daca n-am fost niciodata un cititor infocat tot imi este rusine de halul de depravare pseudointelectuala la care m-au putut aduce televizorul si, mai ales, calculatorul. Ca in loc sa incerc sa dezleg intrigile lui Dostoievski pierd noptile pe net, ca doar atunci merge mai bine, sau ma mai prinde cantatul cocosilor prin taverna cand e vreo cantare... Ma consolez cu gandul ca nu-s singurul prostit de vremuri si ca voi avea timp berechet sa-mi completez cultura cand voi fi mare. Adica peste vreo 40 de ani, cand mi-oi agata hainele de lucrator in cui. Pana atunci,insa, rabdare, tutun si... banda larga!

Mi se rupe(inima)

2008-01-03T23:00:00.000+02:00

Am niste ghete a dracu' de greu de incaltat, ce necesita operatiuni laborioase pentru punerea in functiune, inclusiv ingenuncheatul in stil "will you marry me?". Si, in timpul unei astfel de munci sisifice, se gandeste un prieten sa se uite de sus la mine si sa-mi dea cu firma-n cap: "ba chelule, tu chelesti si in varful capului!". Ma uit de jos la el, ii arunc cateva epitete, imi continui treaba si, odata ajuns acasa, studiez problema in oglinda. Cum nu prea imi dadeam seama de adevarul spuselor binevoitorului, ridic telefonul deasupra capului si trag cateva poze. Le studiez, constat ca avea dreptate, si ma apuca rasul. Penibilul situatiei ma duce cu gandul la Bald American Dudes, o organizatie fictiva la care face apeleaza un personaj din Familia Bundy de frica aparitiei calvitiei. Imi zboara gandul la cunoscuti de-ai mei care incearca care mai de care sa-si ascunda sau sa-si rezolve problema: unul se duce si la dus cu sapca-n cap, altul nu se tunde cu lunile pentru ca putinul par pe care-l mai are sa-i acopere stralucirea, iar cel mai dus dintre toti isi strange cu religiozitate parul dupa fiecare tunsoare pentru a avea material de peruca cand o fi cazul. Nu mai zic de arhicunoscutele cazuri ale lui Basescu, Hrusca sau Mihai Constantinescu, ale caror plete plesuve mi se par de-a dreptul penibile.
Si stau si ma scarpin in chelia mea in crestere si incerc sa inteleg motivele disperarii acestor specimene: ba, forta nu sta in par decat daca te cheama Samson; si sigur n-ai sa-ti pierzi virilitatea ori inteligenta odata cu podoaba capilara. Ce dracu' faceti atata caz pentru pierderea unor proteine moarte? Personal nu vad cu ce-ar fi fost mai interesanta viata mea daca n-as fi avut "handicapul" asta atat de evident.
Ba baieti, sfatul meu e sa lasati sampoanele scumpe, perucile si implanturile artificiale pe seama actorilor de la Hollywood, si sa faceti o vizita la medic.
Eeeiii, dermatolog... Psihiatru, ma!

P.S. Isn't Elmer Fudd sexy, baby?

Slalom printre cretini

2008-01-02T11:58:00.000+02:00

Oare merita sa strici o petrecere, sa agasezi oamenii, sa darami un domino al combinatiilor si sa naruiesti niste legaturi de rudenie si asa fragile ca sa te futi 5 minute cu o blonda buna? Si ce daca ai masini si tat-tu ii stab si esti mai mare ca mine si vii imbracat in costum Armani intr-o mare de pulovere turcesti? Inutilitatile astea iti dau dreptul sa atentezi la niste relatii cladite in ani buni pe baza de incredere si respect? Da? Esti prost!

Inceputul sfarsitului

2008-01-01T21:03:00.000+02:00

Stau singur in bucatarie, aprind tigara de la tigara, beau vin fiert rece, intorc pe toate fetele revelionul petrecut alaturi de prieteni si caut motive sa-mi inving anxietatea ce nu-mi da pace de cand cu noul an. N-am motive sa nu fiu deprimat: a fost o petrecere de toata jena(parte majoritara a acestui esec mi-o atribui, ca gazda ce-am fost) care a incheiat un an nu prea plin de realizari. Sau ar trebui sa las optimismul si sa asociez noaptea dintre ani nu trecutului, ci viitorului? Caci asta ar insemna, conform superstitiei ca anul este o copie a lui 1 ianuarie, sa fiu beat-mahmur, insingurat si singur, fara chef si fara rost. That's a spooky shit!
Oricum, prima zi a lui 2009 n-are cum sa fie mai nasoala ca asta. Macar friptura si spritul le voi fi platit din banii mei. Dap, reiau vechea marota a studentului in an an terminal: tre' sa incep sa produc si eu ceva, ca a trecut deja o treime din viata si, inafara catorva diplome(ce sper ca nu vor deveni hartie igienica), nu ma pot lauda cu nimic.
Pana atuncea insa, nu-mi ramane decat sa-mi pun obsesiv o intrebare copilareasca: oare ce se va fi intamplat cu viata mea la inceputul lui 2009?
Hai sa aveti un an bun, si eu unul mai bun ca al vostru!

Oarecum off topic: cat de pagan tre' sa fii ca sa tii mortis sa mananci pizza in noaptea de revelion? Pe deasupra, de aia de Kaufland, de bagat la microunde...

Think at the time when we were young/And we tried to touch the sun

2007-12-18T00:57:00.000+02:00

Ascultam RPWL intr-o stare bahica destul de avansata si m-a lovit deodata melancolia. Ascultand cateva piese ale acestei formatii, mi-am dat seama de ce mi-erau acestea atat de dragi nu cu mult timp in urma. Se intampla cam acum 2 ani, cand am cunoscut un grup de studenti de la arhitectura care, la vremea vremii, au fost gura mea de oxigen in marea de ignoranta in care m-am aruncat cu atata entuziasm in anul 1. Cu ei aveam sa petrec momente fantastice, dintre ei mi-am ales prietena cu care am fost impreuna aproape 2 ani, prin ei am retrait exaltarea juvenila ce-o simteam in timpul liceului cand ne adunam deasupra Colibelor Haiducilor, band bere ieftina si cantand "Rapa". Am ajuns insa sa realizez ca, pe cat de magice au fost aceste momente si de intima mi s-ar fi parut legatura noastra, niste orgolii nesatisfacute si cateva frustrari adunate de-a lungul timpului au aruncat in aer ultima ramasita a prieteniei ce odinioara ne lega. Concret, era vorba de niste prostii facute de mine cu cateva luni in urma, care, din ratiuni ce tin de onoare si prietenie, n-ar fi trebuit sa transpire inafara grupului in care se intamplase dandanaua. Si s-a gasit o persoana cu o evidenta si patologica lipsa de inteligenta si tact sa-si puna in aplicare un plan de razbunare asupra uneia din persoanele incluse in nazadravania petrecuta(cealalta persoana eram eu), fara probabil sa realizeze efectul de domino provocat de destainuirile ei senzationale. O alta persoana s-a grabit sa adevereasca cele spuse, si asa s-a dezlantuit o tirada de deznadejdi si injurii asupra mea. Norocul meu fu ca depozitia mea atarna ceva mai mult in balanta decat a persoanelor de inaintea mea si, ca sa scurtam povestea, am iesit mai putin sifonat din toata afacerea decat binevoitoarele de mai sus.
Ce vreau sa sustin prin tot ce-am spus nu este nevinovatia mea, ci faptul ca mi-am pierdut increderea in niste oameni care au folosit greselile mele ca arme in vendetele lor personale si imaginare. Si chiar daca am avut diferende cu ei in trecut si acum nu prea mai aveam tangenta in prezent, tot mi se pare exagerat gestul lor, si nu prin repercusiunile sale asupra mea, ci prin urmarile asupra unor persoane care s-au aflat prinse in situatia creata atunci. Asa ca, dragele mele, nu veti primi onoruri pentru fapta savarsita, nimeni nu va va mai considera demne de incredere si veti fi privite doar ca niste speculante de situatii si intamplari. De primele 2 v-ati ingrijit voi mai mult decat onorabil. Razbunarea mea a fost sa arat cui trebuie fatarnicia cea din urma.
Asa...si cum zic americanii: guess who's laughing now, bitch!

De fapt, chiar daca am iesit victorios, n-ar trebui sa ma bucur de succesul de pe urma; mai degraba sa incep prin a-mi da palme pentru ca am realizat atat de tarziu cu ce fel de oameni m-am inconjurat atata timp...

La multi ani traiasca fericiti pana la adanci bataranete

2007-12-18T00:26:00.000+02:00

Oameni buni, de sarbatori n-am sa va urez sa fiti fericiti, sa aveti parte de nu-stiu-ce-chestii-fantasmagorice sau sa va aduca mosu' potul castigator la 6/49! Va doresc doar sa va traiti clipa, sa nu va luati plasa de la cei pe care vi-i considerati tovarasi de nadejde("fereste-ma doamne de prieteni, ca de dusmani ma apar singur"), sa va tihneasca porcu' prin burti si sa nu va doara bucusoarele de la datul cu sacu'! Hai un sincer La Multi Ani!
Anexez prezentei un mos modificat genetic, ca tot traim in epoca clonarii. Decat un mosulica jovial nu mai degraba un Keith Richards ce si-a gresit costumul?

Azi am fost intelectual!

2007-12-16T23:13:00.000+02:00

M-am sculat destul de devreme, l-am pus pe Mahavishnu sa-mi cante in timp ce frecam nessul in cana, am citit presa, m-am uitat la "Omul care aduce cartea", am mai pus de inca doua ori "Dawn" de la acelasi Mahavishnu, am revazut apoi "Shawshank Redemption", pe la 12 m-am saturat de stat degeaba si am iesit in oras, am colindat cateva librarii unde mi s-au perindat prin fata ochilor o gramada de scriitori necunoscuti, intr-una din ele am dat peste un prof de-al meu care a facut ochii mari cand m-a vazut studiind o carte, am incercat sa-l conving sa nu ma judece prin prisma majoritatii covarsitoare a studentilor de la Mecanica, nu prea mi-a dat atentie, am zabovit apoi pe la anticariatele de pe Lapusneanu, m-am intors in camin, nu l-am injurat pe administratorul de retea cu toate ca se luase netul, m-am uitat la cateva episoade din "How it's made", am primit un telefon si dus am fost, ca sa beau un ceai in Sage Cafe, am ajuns apoi la Clubul Presei unde am baut cateva cani de vin fiert si am ajuns acasa purtat de taxi The End!

Acuma, adevaru-i ca la inceput n-aveam chef de Mahavishnu, dar asta imi ramasese in playlist, m-am uitat la "Omul care aduce cartea" pentru ca mi-era lene sa caut telecomanda, m-am uitat la filmul acela(care intr-adevar era grozav) pentru ca nu mergea netul, am intrat in librarii doar ca sa ma mai uit dupa muzici(cartea de ma surprinsese proful cu ea era o antologie rock), la anticariat cautam o carte de hidrodinamica pentru proiectul de diploma, in camin administratorul nu avea nici o vina pentru faptul ca nu ma puteam conecta la internet, ceaiul din Sage a fost absolut infect, iar in Clubul Presei o fosta prietena de-a mea imi facea in ciuda cu viitorul ei fost iubit, asa ca am baut gospodareste de-am ajuns in camin cu taxiul. Adevaratul The End!

Oricum, pentru un outsider, aceste apucaturi le-ar fi avut doar un englez de sange albastru!

Dang dang!

2007-12-15T21:46:00.000+02:00

(Ce am vrut sa spun prin titlu nu se poate exprima cu indeajunsa acuratete pe cale scrisa. Este sunetul pe care-l scot Huidu&Gainusa cand isi dau pumni in cap referindu-se la Becali, Vadim sau zavoranca.)

Am gasit acum cateva zile pe torrenti ultimul album semnat Eagles. Nu e vreo
compilatie sau un live, este un veritabil album de studio. Vreau sa va spun ca muzica acestei formatii mi-a marcat adolescenta si vroiam sa-mi aduc si eu, cumva, omagiul acestui supergrup cu care-mi pierdeam noptile visand cu ochii deschisi. Asa ca am purces in oras spre a cumpara albumul in original, chiar daca asta insemna pentru mine cateva zile fara pic de bere si cu muuuulti cartofi prajiti(dar mai ales nuuuumai cartofi prajiti!). Si, ca orice om care face un sacrificiu, indiferent de amploarea lui, ma asteptam sa fiu tratat cu respect.
Au urmat cautari asidue prin magazine, unde, dupa ce terminam de scotocit rafturile, le intrebam pe vanzatoare, apoi ele se uitau lung la mine si ma intrebau "Cine?!?" sau "In ce perioada au cantat?" ("in perioada in care tat-tu se uita cu jind la ma-ta, inculturista dracu'!", ma consolam eu in gand). In fine, cu peripetiile de rigoare am ajuns intr-un loc in care, chiar daca nu eram sigur ca am sa gasesc ce caut, macar aveam certitudinea ca nu voi fi tratat ca un extraterestru. Deci, eram la libraria de la parterul mall-ului din Tudor, cand o pun in tema pe fatuca care statea, de altfel, foarte serviabil langa mine, cu motivul vizitei mele, apoi urmeaza bomba cu care eram deja obisnuit, "ce gen canta...aaa...cei despre care ati zis?". Apoi...adevarata bomba: "rock? hmm...nu, ne pare rau, nu avem. Aaa, daca vreti rock va recomand noul album stefan banica!". Si vrand fiinta sa faca un spirit, mai zise: "E foarte frumos, e de craciun, sunt sigura ca va va place la fel de mult precum ceea ce cautati!" Exact dup-aia nu mai stiu ce s-a intamplat, banuiesc ca mi-am postat pe fata cel mai perfid rictus de care sunt in stare, nu stiu sigur daca am mai zis multumesc, si am tulit-o de acolo.
Acuma, ce dracu' sa-i faci fetitei care, in timp ce debita ineptiile astea, arbora cel mai candid zambet de pe suprafata pamantului?!? Nic. Indubitabil! Dar astora de-s mari patroni de librarii chiar nu le trece prin cap ca trebuie sa ai ceva mai mult creier ca sa vinzi cultura decat ca sa vinzi lapte? E adevarat, costa mai mult, dar clientul multumit nu inseamna oare client revenit?
Si uite asa m-am multumit eu cu versiunea piratata a albumului si m-am lecuit de cautari zadarnice. Acum ma consolez cu faptul ca oricum acest album este opera unor mosnegi plictisiti de viata, si numai orgoliul meu de colectionar m-a impins sa-l caut asiduu.

P.S. Nici nu vreau sa ma gandesc ce asociere ar fi facut gagica daca o intrebam de Eliade. Oare ma trimitea la Ispirescu? Deh, is tot romani...

Atata stiu, despre atata scriu

2007-12-15T14:51:00.002+02:00

Dupa lupte seculare ce au durat cativa ani, am reusit in sfarsit sa pun mana pe concertul "No Quarter" al celor de la Led Zeppelin, pe care nu-l mai vazusem de vreo 10-11 ani. La vremea vremii taic-meu ajunsese sa ma exaspereze cu concertul asta, si mi l-a pus de atat de multe ori si atata i-a mai placut incat ajunsese sa-mi placa si mie. Dar, dintr-o regretabila greseala, am tras peste el nu mai stiu ce panarama de film(inca erau la putere casetele VHS, numai bune de inregistrat si reinregistrat tot ce prindeai)...si dus a fost.
Azi l-am revazut pentru prima oara dupa atatia ani. Bineinteles ca eram coplesit de emotie, stiam fiecare vers si acord, iar chitara lui Page mi-a parut mai senzuala ca niciodata, felul in care interpreteaza "Since i've been loving you" facand din aceasta piesa punctul culminant al concertului. De fapt, as putea imparti concertul in doua, pentru ca melodia de final, faimosul si de multe ori chinuitul prin plagiat "Kashmir" se impune ca o a doua bomboana de pe tort. Ce mai...orgasm multiplu! Varianta din concert mi se pare de departe cea mai reusita interpretare, originalul ajungand sa para de-a dreptul insipid.
Si cum mult-asteptatul concert care a avut loc acum cateva zile pare sa fi fost un semiesec(zic gurile rele de pe youtube), putin probabil sa mai fie depasite calitatea si originalitatea interpretarii din No Quarter. Voi ce parere aveti?

P.S. Au cam masacrat baietii "Stairway to Heaven" in ultimul lor concert...

Faza demna de poantele cu Jiji

2007-12-14T18:06:00.000+02:00

Ihaaaa! Hais Dorele, hai sa facem cerculete! Credeam ca ai nostri is ticniti de chinuie daciile cu glisade, dar ne-au luat-o rusii inainte. Oare ar trebui sesizate asociatiile de protectia animalelor(in caz ca au rusii asa ceva...) sau astia de la spitalele de baieti veseli?

Estetica uratului

2007-12-13T18:26:00.000+02:00

M-am ticnit precum rusul de la postul anterior. De vreo 15-16 ani ascult cu preponderenta rock si clocoteste sangele in mine cand aud muzica "comerciala". Pana nu demult consideram trance-ul la fel de comercial precum popul autohton si ma apuca rasul cand vedeam imbracamintea tipica trancerilor inraiti: ba prea stramta, ba prea colorata, intr-un cuvant prea tipatoare. Dar, de la o vreme, am inceput sa reconsider acest gen si sa ascult cu placere cateva zeci de melodii ale unor muzicieni precum Paul Van Dyk, Ferry Corsten, Mandy Reid. Mi se pare ca trance-ul are ceva spatial in el, futurist, misterios si, cateodata, terapeutic sau de o agresivitate care te pune pe picioare. Si, cu toate ca trance-ul e un soi de nebunie colectiva, nu-mi place sa vad o gramada de oameni cum zvacnesc la unison pe ritmuri trepidante, la intensitati sonore vecine cu granita de suportabilitate a urechilor, nicidecum sa particip la un asemenea gang-listening-to-music. Ma simt bine ascultand singur, fara ca cineva sa-mi spuna cat e de in extaz la felul in care invarte platanele vreun dj, si la un volum care sa duca doar la usoare vibratii ale scunului pe care stau.
Enough with the talking, let's spin some records

Nu mi se pare cel mai potrivit videoclip pentru aceasta melodie(chiar nu-mi vine sa sar precum capra cand o ascult), dar e singurul de pe youtube care mi s-a parut ok.

Duderstadt e faptasul melodiei. Am dat intamplator peste ea dupa ce imi cazuse cu tronc o piesa numita Muhanjala a aceluiasi dj, piesa a carei varianta originala n-am gasit-o insa pe Youtube. Stilul celor doua este asemanator, dar, daca prindeti "Muhanjala(Original Mix)", sacrificati-va 8 minute din viata pentru a o asculta.

Suna mai bine remixata de Paul Oakenfold, dar tot ma duce cu gandul la un apus pe malul marii.

De sezon

2007-12-12T15:46:00.000+02:00

Azi am primit un filmulet cu tenta sadica de la o persoana cu evidente inclinatii spre sadism. Si am considerat nimerit sa adaug putina culoare universului deja anost populat de colindele lui Hrusca, labarelile triste ale lui Loghin jr.(Fuego, dragilor, nu-l stiti pe bucalat?) si de avalansa de reduceri si promotii cu marca "doar pana pe 31 decembrie", aceasta jalnica parada a tentatiilor ce se intalneste in preajma sarbatorilor.
Avertisment: interzis copiilor sub 12 ani si celor ce cred ca mos gerila e bine si sanatos in Laponia.

Rock'n roll is not dead

2007-12-11T15:47:00.000+02:00

Ma bucur sa vad ca inca se mai asculta muzica buna in masa. Cel putin prin alte tari, acolo unde lumea sa ingramadeste la un concert al unei trupe legendare. Cu o intarziere de cateva saptamani se va desfasura in seara asta la Londra reuniunea in formula aproape originala a trupei Led Zeppelin. Locul bateristului a carui moarte a dus la destramarea formatiei(cei trei ramasi au preferat sa pastreze nealterat spiritul Led Zep si, in defavoarea unor ratiuni mercantiliste, au ales sa-si suspende activitatea) va fi luat chiar de fiul acestuia, Jason Bonham. Aceeasi Marie cu aproape aceeasi palarie, mai ales ca tipul e destul de talentat. Probabil va fi un show pe cinste, programul concertului nefiind pe deplin cunoscut, iar surprizele de amploare...iminente. La mai mare baieti, abia astept sa va vad si sa v-aud...pe sticla, din pacate.

"Fani din toata lumea s-au strans pentru indelung-asteptatul concert al trupei Led Zeppelin din aceasta seara de pe arena O2 din Londra. Agentiile de stiri se intrec in a prezenta orice amanunt despre acest eveniment, subiectul numarul unu de discutie pentru londonezi in ultimele zile.

"N-am fost in stare sa dorm ultimele nopti", marturiseste un fan, citat de AFP, unul dintre miile de oameni care s-au zbatut sa-si faca rost de un bilet la concert.
Biletele au fost puse in vanzare doar cu 36 de ore inainte de concert, pentru a se evita specula.
Cu toate acestea, pe eBay, pretul unui bilet ajunsese astazi la 2000 de euro. Au fost doar 18 000 de bilete, insa cererea a fost imensa - peste 11 milioane de cereri, conform CNN (costul unui bilet a fost de 125 de lire sterline). Un fan inrait platise acum cateva saptamani pentru doua bilete puse in vanzare de o asociatie de caritate peste 83 000 de lire sterline.
Foxnews anunta si posibilele surprize ale concertului, Mick Jagger and Ronnie Wood, de la Foreigner." (www.hotnews.ro)

Imi place, nu-mi place, imi place...

2007-12-05T19:13:00.001+02:00

Nu-mi place:

-cand se incuie careva in incaperea cu cele 6 dusuri ale palierului
-sa-mi taie calea vreun smecher cu masina tare(trai-mi-ar degetu' mijlociu)
-sa vad la statusuri stepped out, la dush, nu's si alte "agramaticalitati"; aduce un pic a big brother
-sa-mi bubuie in urechi logitechu'sefului de camin ultimele highlighturi din trepidanta lume a manelelor, apoi sa-mi bubuie el la usa cand ascult ZZ Top
-sa conivetuiesc cu vasluienii si cu o parte din botosaneni
-cand cineva, din varii motive, categoriseste...sa zicem dorohoiul(da, cu litera mica) pe aceeasi treapta cu Piatra. What the f***?!?
-sa ma laud cu capacitatile mele de ingurgitare a chestiilor alcoolice; uai oameni buni, autoproclamati bautori de cursa lunga, sunteti penibili cand va turuie gura numa' prostii dupa 2 beri!
-sa-mi hranesc javra de 30 de kile(and still counting) din mana pentru ca altfel nu mananca finutul de el; uf, da' tot mi-i drag nebunu' de caine
-sa port camasa scoasa din pantaloni, ochelarii pe varful nasului sau bracinarii atarnand
-sa deschid dimineata calculatorul si sa nu pot citi presa
-sa ma uit la stirile de la ora 5; si nici la alea de la ora 7
-sa fumez tigari prea slabe sau prea subtiri(ce cosmar tre' sa fie un slim superlights!)
-sa stau cu orele nemiscat pe plaja la bronzat
-de roackerii teribilisti, preoti si babe habotnice

In schimb, imi place:

-prima tigara dupa ce ajung pe varful muntelui
-sa beau un ness cu multa spuma dimineata
-sa vanez rasarituri si curcubee
-sa ma uit la Bundy
-sa pierd vremea prin magazinele cu muzica si scule audio
-sa ma trag noaptea cu masina prin oras(singur si cu viteza)
-apropo de masini, imi place sa le administrez cure de sanatate cu sampon, piele de caprioara si ulei siliconic pana le fac piese de muzeu
-sa crap lemne; e terapie curata pentru depresie si furie
-baia in mare la 3 dimineata, dupa cateva beri golite
-sa stau singur cu gandurile mele pe plaja(tot noaptea), apa udandu-mi picioarele si sticla gatlejul
-sa ma ratacesc in centrul vechi al unui oras, adulmecand toate mirosurile si ascultand sunetele ce razbat din bodegile de jazz; la vest de Carpati, bineinteles!
-sa colectionez reviste cu masini, numere vechi din Magazin Istoric, timbre si numismatica
-de Jack Nicholson, Al Pacino, Anthony Hopkins, Benicio Del Toro si Kevin Spacey

Mi-ar place:

-cu tot raul meu de inaltime, sa ma dau cu parapanta
-sa traiesc in Anglia
-sa stau la un sprit cu Basescu
-sa fie cerul innorat ziua si senin noaptea
-sa se interzica manelelele, telenovelele si "Surprize surprize"; eventual chiar si pe Mircea radu
-sa ma fi nascut cu 40 de ani mai devreme(Woodstock, rockul din anii '70, blugi stramti si plete, benzina era ieftina si la discretie, cursa spatiala, prezervativul era doar un moft)

Tourette

2007-12-05T17:11:00.000+02:00

A trecut ceva vreme de cand nu m-a mai lovit inspiratia literara. M-am chinuit o luna sa incropesc un nenorocit de articol cu cateva poze reusite, zic eu, si sa las sub fiecare din ele o justificare mai pe intelesul tuturor a starii de bine ce mi-o induce revederea lor. Ar mai fi fost cateva, dar, pe langa lipsa de inspiratie/chef/determinare de care cronic sufar, ma mai lovesc si de bariere tehnice in demersul meu aproape cultural. Caci, cat de mare mi-o fi avantul in a mai scrie cate ceva, conexiunea la net de anu' asta ma face sa jinduiesc la vremea cand ma conectam prin dial-up si ma uitam tot timpul la ceas ca nu cumva sa vina factura la telefon prea umflata.
Revenind la subiect, dupa cateva luni destul de zbuciumate, in care de nenumarate ori imi venea sa-mi revars bucuriile sau necazurile asupra blogului, mi-am facut curaj sa ma lupt iar cu tastatura si sa-mi pun mintea la produs. De fapt, nu-i chiar o lupta, caci simt nevoia sa mai diversific meniul si sa pun pe ecran toate vrutele si nevrutele ce-mi trec prin cap. Cam ca in sindromul din titlu, cred ca am sa scap niste perle fara teama sau stresul de a leza pe careva sau de a-mi pune mainile in cap atunci cand le voi citi la trezie. Cu alte cuvinte, introducerea asta in anul blogar 2007-2008 se vrea de fapt a fi o declinare a tuturor responsabilitatilor autorului asupra continutului articolelor postate aici. Nu stiu, nu cunosc, nu-ti convine...pa!

Blogul n-a murit, traiasca blogul!

Fotomatic

2007-12-05T16:54:00.000+02:00

Iaca o venit si noiembrie si s-o lasat cu zloata afara si apa rece in calorifere. Nici ca se poate moment mai bun pentru a incalzi trupul cu o cana de vin fiert si sufletul cu caldura estivala ce-o mai pastreaza cele cateva poze facute asta vara. Yep, va prezint o selectie din colectia mea de poze vara-toamna 2007, cateva instantanee ce mi s-au parut mai reusite si care au darul de a ma face sa ma gandesc cu nostalgie la ultimele mele zile de pierde-vara:

Sistem de alarma Crazy Dog Core2Duo(fabricatie aprilie 2007), in ipostaza de apucare a biscuitelui

Acelasi sistem, in stare de standby. Uitai sa precizez ca in poze apare versiunea beta, versiunea actualmente in uz fiind mult mai avansata(si infometata)

Fotografiam din telecabina singurul oras pentru care as lasa(cu oarecare regrete) urbea pastorita de Pinalti. Misto inventie la o camera stabilizatorul de imagine, face sa nu apara in poza tremuratul picioarelor(mie mi-e frica sa ma uit de la etajul 3 peste balcon, cand faceam poza asta abia vedeam varful bradului). Brrrrrrrr!!!

Acolo in telecabina aproape ca-mi vazusem viata cum se perinda inaintea ochilor si incercam sa-mi amintesc o rugaciune(inger, ingerasul meu, unde esti cand am nevoie de aripile tale?!?), asa ca sus am ras in regim rapid un coniac de inviorare clatindu-mi ochii cu ce se vede in poza. Nu stiu care din cele 2 si-o fi facut efectul, cert este ca uitasem calvarul mersului prin aer. Piata Sfatului vazuta in toata maretia ei printr-o pacla inselatoare de ceata nestatornica, avand ca fundal sonor un vuiet surd de claxoane si motoare ambalate de soferi nervosi, si toate astea in timp ce respiram un aer frapant de curat si tare, avea ceva aproape ireal si ma ducea cu gandul la divinitate(ateul din mine se vedea pe un norisor acolo sus cu un ipod pe post de harpa)

Ce Poiana Brasov? Ce Paltinis? Veniti la Piatra Neamt! Vorba cantecului, aviem di tati: telegondola este, mall-uri este, partii si telescaun este, toate intr-un decor de poveste, mai ales de sarbatori. Iar daca mai aveti rabdare(si primaria bani) o sa mai fie inca multe alte chestii, de la amenajarea albiei raului ce trece prin oras si pana la postarea de scari rulante pe muntele-simbol al orasului. Ramaneti aproape!

Si inca una cu Piatra, de data asta in haine pascale. Frumos

Chiar daca muntele este prima, unica si cea mai statornica dragoste a mea, nu pot uita emotia traita impreuna cu o mana de oameni mahmuri si zgribuliti asteptand sa iasa soarele din apa. Asta-i tot din categoria "ateul din mine zbiara de furie", caci rasaritul asta pe malul marii are ceva mistic, inexplicabil si irezistibil. Altfel nu-mi pot explica sarguinta cu care am cautat cele mai frumoase ipostaze de a vedea spectacolul, de a imortaliza momentul si de a dracui apoi scula mea deloc meseriasa de tras poze. Asa, retoric...oare lui Ovidiu chiar nu i-o placut detentia pe malul marii?!?

In incheiere, una care nu-i facuta de mine, inserata aici cu dorinta sa prind si eu un astfel de instantaneu. Peace!

Anunt important

2007-06-27T15:17:00.000+03:00

Datorita trecerii la orarul de vara va informam ca numele acestui blog se modifica. Noua sa titulatura va fi "Coltisorul meu preferat pentru aberatii diurne". Modificarea se produce datorita programului de invatat nocturn, aferent sesiunii in curs. Va multumim pentru intelegere.
In alta ordine de idei, am fost la magazin si bineinteles c-am primit rest o guma de mestecat. Hehe, ai mei sunteti! Peste vreo 10 minute mi-am facut intentionat iar drum pe acolo, ca sa mai cer ceva, pe care ceva l-am platit, printre altele, cu guma primita adineaori. Vanzatoarea n-a mai comentat nimic (era aceeasi de seara trecuta). In concluzie, sistemul functioneaza.
Sau am dresat-o eu pe vanzatoare?

Offtopic: care stie sa-mi spuna cum se poate (sau daca se poate) pune o melodie ca fundal sonor al blogului? Nu de alta, dar mi s-a acrit de citit prin FAQ. Multam anticipat

Ce mi-ar place sa fiu actionar la Wrigley's!

2007-06-27T13:31:00.000+03:00

Si asta ca pentru ca afacerile din Romania ale concernului american o duc infloritor. Nu ca vai de mine au implementat mai stiu eu ce strategii de marketing. Ori ca au imbunatatit sau ieftinit produsul. Nu. Din cauza obiceiului comerciantilor de a da rest guma de mestecat pe de o parte, pe de alta datorita comoditatii romanului care nu prea cara in buzunar monede. Nu stiu voi, dar eu sunt satul sa am dintii albi si stralucitori dupa fiecare masa, asa ca am facut aseara un mic experiment. Surescitat la culme ca-mi daduse la magazin ca rest vesnica guma (aveam nevoie de maruntei pentru automatul de cafea) si impulsionat de alcoolul de la bord, ma duc la acelasi magazin si cer o bere. Mi-o da, si cand vede ca printre bani se afla si o guma, imi zice sa-i dau bani, ca are nevoie ca sa dea rest. Da' asta am primit-o rest de la matale, acu' daca ti-o aduc inapoi nu-i bun? Nu...cee, suntem la tara, facem troc de acuma? Tanti, guma asta matale mi-ai dat-o rest, de ce ne certam aiurea, ai pe careva agent de vanzari la Orbit si-i faci vanzare?
Si acum se petrece minunea: ia guma, o pune in sertar, si-l intreaba pe cel din spatele meu: ce doriti? Victorie! Am invins sistemul care a consacrat orbitul ca moneda de 20 de bani; pastila alba circula acum in ambele sensuri. Moneda de 10 bani a murit, traiasca moneda de 20 de bani!

(mai raman de convertit sa functioneze cu noile monezi automatele de cafea si aparatele de taxat din parcari)

Ca la ei, la nimenea

2007-06-27T12:53:00.000+03:00

Americanii sunt cea mai alintata natie din lume. Le plac detaliile la nebunie, si daca ceva nu le merge cum trebuie, chit ca e doar un fleac, imediat iau toate masurile sa indrepte greseala. Cum altfel s-ar putea explica avalansa de procese care sunt pe rol in instantele lor, procese care au la baza motivatii...sa le zicem hilare? Pentru un mic neajuns sunt in stare sa te dea in judecata, cerandu-ti sume astronomice pentru a compensa stresul provocat din mai stiu eu ce chichita. Noi europenii (ce bine suna!) nu-i intelegem si le punem goangele astea pe seama materialismului exagerat.
Cum toate au insa o limita, s-ar parea ca au inceput si ei sa-si tempereze pofta de castiguri fabuloase obtinute din nimicuri. Iata un exemplu evident:

"54 de milioane de dolari pentru o pereche de pantaloni

Roy Pearson este el însuşi judecător
Până unde merg drepturile consumatorului?

În Statele Unite, un bărbat n-a avut câştig de cauză în procesul intentat unei firme de curăţătorie chimică, pe care a acuzat-o că i-a pierdut o pereche de pantaloni, şi de la care cerea nici mai mult nici mai puţin decât 54 de milioane de dolari daune.

Reclamantul, pe nume Roy Pearson, este el însuşi judecător, şi la baza acţiunii sale s-a aflat argumentul că firma, aparţinând unei familii de sud-coreeni, a încălcat legea privind drepturile consumatorului, refuzând să îi plătească 1.000 de dolari după ce i-a pierdut o pereche de pantaloni daţi la modificat.

Proprietarii curăţătoriei spun că pantalonii au fost găsiţi după câteva zile, dar domnul Pearson a refuzat să îi fie returnaţi, insistând că nu sunt ai lui.

Din punctul de vedere al reclamantului, firma nu a respectat anunţul pus în vitrina, pe care scrie "satisfacţie garantată", iar în calculul pagubelor solicitate au fost incluse cele 1.400 de ore pe care spune că le-a petrecut pregătindu-şi dosarul.

Acum însă el este cel căruia instanţa i-a cerut să plătească cheltuielile de judecată şi s-ar putea să i se mai ceară să achite şi zecile de mii de dolari pe care pârâţii le-au cheltuit ei însişi cu acest proces." (www.bbc.ro)

Povestea de seara

2007-06-26T19:11:00.000+03:00

Am gasit pe net urmatoarea chestie si mi s-a parut interesanta:

"Angajatul companiei care a participat la discutia de mai jos a fost concediat. Ulterior, el a dat in judecata compania pentru "concediere fara motiv". Ceea ce urmeaza este un pasaj din discutia care a dus la concediere:
- Word Perfect Technical Desk, va pot ajuta cu ceva?
- Da, am o problema cu Word Perfect
- Ce problema?
- Pai, scriam si dintr-o data toate cuvintele au disparut.
- Au disparut?
- Da, au disparut.
- Hmm. Si ce afiseaza ecranul tau acum?
- Nimic.
- Nimic?
- E negru, si nu accepta nimic din ceea ce scriu.
- Esti inca in Word Perfect, sau ai iesit?
- De unde vrei sa-mi dau seama?
- Vezi un prompter C: pe ecran?
- Ce-i ala un prompter C:?
- Nu conteaza. Poti misca cursorul pe ecran?
- Nu e nici un cursor. Ti-am spus ca nu accepta nimic din ceea ce tiparesc!
- Monitorul tau are un indicator de functionare?
- Ce e ala un monitor?
- Este chestia aia cu ecran si care arata ca un TV. Are o luminita care sa-ti arate daca e deschis sau nu?
- Nu stiu.
- Atunci uita-te in spatele monitorului si vezi unde duce cablul electric. Poti sa vezi asta?
- Da, cred ca da.
- Minunat. Urmeaza cablul electric, si spune-mi daca este bagat in priza.
- Da, este.
- Cand te-ai uitat in spatele monitorului, ai observat ca sunt doua cabluri si nu doar unul bagat in monitor?
- Nu.
- Ei bine, sunt doua. Mai uita-te o data si gaseste si celalalt cablu.
- Ok, l-am gasit.
- Urmareste-l si spune-mi daca este bagat bine in spatele computerului tau.
- Nu pot sa fac asta.
- Hmm... Dar macar poti vedea daca este?
- Nu.
- Nici daca iti pui genunchiul pe ceva sau te intinzi pe ceva?
- O, nu e din cauza ca nu am unghiul bun, ci din cauza ca e intuneric.
- Intuneric?!
- Da, lumina din birou este stinsa, singura lumina care vine este de afara.
- Pai, aprinde lumina in birou.
- Nu pot.
- Nu? De ce?
- Pentru ca e o pana de curent.
- Aaa... o pana de curent? Aha, ok. Cred ca am rezolvat problema. Mai ai cutiile si manualele si chestiile de impachetare cu care a venit computerul tau?
- Da, le tin in dulap.
- Bine. Du-te si adu-le, si baga sistemul in cutii exact asa cum l-ai primit. Si apoi du-l inapoi de la magazinul de la care l-ai luat.
- Adevarat? Este chiar atat de grav?
- Da, ma tem ca da.
- Atunci asta e, il duc inapoi. Si ce sa le spun?
- Spune-le ca esti prea prost ca sa ai un computer."

Steaua in trei colturi

2007-06-26T18:07:00.000+03:00

Probabil ca este cea mai cunoscuta sigla auto din lume, simbol al excelentei in industria automobilelor. Marca pe care o reprezinta este, de vreo 120 de ani incoace, una din cele mai titrate prezente pe la saloanele de profil, unde reuseste, de fiecare data, sa uimeasca prin inovatiile tehnologice aduse de noile modele si, automat, sa ridice stacheta in segmentul de piata respectiv. Poate ati ghicit ca este vorba despre Mercedes, simbolul elegantei, luxului si confortului absolut. Pedigree-ul impresionant al constructorului german face din produsele sale un must have al elitei societatii, un vector de imagine care sa certifice inca de la prima vedere inaltul nivel de trai de care se bucura proprietarul masinii. Si tocmai de aici incep problemele romanesti pentru marca germana. Aceasta minunata masina, sobra, impunatoare, ceremoniala, a ajuns simbolul unei anumite categorii sociale de pe plaiurile mioritice, al celor care au nevoie de o certificare a apartenentei lor la lumea buna. Si asta pentru ca Mercedes a fost intotdeauna masina intelectualilor si a oamenilor rasati, a celor cu sange albastru. Dar cand vezi ditai mertanu' ultimu' tip (asa de ultimul tip incat nici macar nu a ajuns pe piata autohtona, l-a adus omu' de prin Germania) condus de mai stiu eu ce parvenit, din care mai si bubuie manelele, parca, incepi sa-ti faci griji pentru imaginea marcii. Am ajuns sa iubesc marca asta pentru ceea ce reprezinta ea in occident, unde sobrietatea proprietarilor de Mercedes e proverbiala, si as dori sa vad aceeasi mentalitate si pe la noi.
Propun un studiu de caz: se ia cea mai noua aparitie a marcii, si anume modelul clasa C, o masina serioasa prin excelenta, si se numara soferii imbracati la costum si care merg cu geamurile inchise, si pe cei ce-si muleaza tricourile pe burti. Se compara apoi cele doua cifre. Nu-mi place sa fac pronosticuri, dar constat deja tragicul destin al acestei bijuterii pe patru roti, pierduta si ea in multimea masinilor de fite.

(:|

2007-06-26T09:48:00.000+03:00

Chef sesionar de invatat...Prin bunavointa profilor si intermediul fituicilor aproape c-am mai dat o sesiune la spate. Vineri am ultimul hop, sambata plec la mare, rezulta un spor nebun la invatat. Ascult cum se tanguie chitara lui Page (Tea For One, grozava melodie), mestec in cafea si mai arunc cate o privire pe geam. Colegii...la fel de blazati ca si mine. De fapt, examenul e ca si luat, nu stiu de ce ma mai stresez. Totusi avem cu decanul nostru, nu se cade sa ne prezentam chiar plopisti. Dar, de fapt (da, iar), cui ii pasa? Anul 4 e gata, anul 5 e formalitate. La licenta anul asta a fost bataie de batjocura, s-a copiat intr-un stil barbar (ditai profesorii universitari iti dadeau fituici ca sa te inspiri !?!) Ce chef de invatat sa mai ai in conditiile astea? Chiar sa zici ca inveti de placere (ceea ce-i cazul doar pe jumatate la examenul ce-l mai am), iti piere tot cheful cand vezi delasarea din jur. Care-i mahmur, care mai face un frag, care se uita a nu stiu cata oara la familia degenerata Bundy (stai, ca asta-s eu :D), toti sunt cu gandul la escapadele ce le vom face vara asta. Si trebuie s-o facem sa fie grozava, pentru ca e cam ultima vara de dolce vita. Immigrant Song, asa, de bagat in priza. Maaaaama, si Celebration Day... Uitasem ce bine suna vechiturile astea. Revenind la vara grozava ce mi-o propun, vreau sa bat tara-n lung si-n lat, pe adancime si pe inaltime (abia astept un Ceahlau cu roackerii mei betivi), poate si-o Sighisoara daca mai raman parale dupa astea de mai sus. Si in mod sigur si-un Brasov, ca-i prea frumoasa zona ca sa nu-mi fac drum pe-acolo.Gallows Pole acuma. Doamne, misto-i sa mergi cu masina, sa asculti Led Zep la maxim si sa se uite toti la tine ca la martieni.
S-a racit si cafeaua... Uf! Si-mi vine sa fredonez cantecul ala cu "nu mai am tigari" :((
Plecat sa-mi satisfac viciile. Am sa mai aberez cate ceva mai incolo, ca deh...cand ai mai mult timp liber ca-n sesiune ?

Noutate de ultima ora!

2007-06-26T01:03:00.000+03:00

Poate cei de le EuropaFM vor lua in considerare un top mai altfel care umple acum paginile ziarelor. Si ma refer la ei pentru ca sunt cei care difuzeaza in dementa proaspat votata "Cea mai enervanta melodie din lume"! Iata cum arata topul celor mai proaste melodii ale tuturor timpurilor, in viziunea unui institut britanic de sondare a opiniei publice:

1. You’re Beautiful - James Blunt
2. Axel F - Crazy Frog
3. Mmm Bop - The Hanson
4. Mr Blobby - Mr Blobby
5. Birdie Song - The Tweets
6. Shout - Lulu
7. Agadoo - Black Lace
8. Grace Kelly - Mika
9. My Heart Will Go On - Celine Dion
10. Macarena - Los Del Rio

De fapt, s-ar parea ca in cazul lui Blunt nu melodia in sine ar fi asa enervanta, ci frecventa ei de difuzare. Asa reiese din sondaj, cel putin, dar eu stau si ma intreb ce-a avut piesa asta asa deosebit incat sa stea pe primul loc in topuri in 11 tari, iar in Anglia a stat chiar mai mult de o luna pe prima pozitie?!?

Ultimul pe azi

2007-06-25T20:31:00.000+03:00

Requiem for a dream...sau cand dependenta este mai puternica ca orice sentiment. Un film ce exploateaza admirabil mizeria consumului de droguri. Pelicula reflecta toate fatetele abuzului de stupefiante, de la halucinatii pana la degradarea la care ajungi ca sa-ti incasezi portia. Disperarea care-l cuprinde pe cel ce nu-si poate ajuta apropiatii cazuti in mrejele drogului ar trebui sa fie suficienta oricarui tentat de a trai senzatii noi. Filmul este de o duritate extrema pe alocuri, dar este foarte bine jucat si beneficiaza de o regie ce te transpune imediat si insesizabil in mijlocul actiunii. Celor ce nu l-au vazut li-l recomand din toata inima (are deja ceva ani in spate, mai greu de gasit), dar nici ca reluare nu-i de refuzat.

Povesti de demult

2007-06-25T20:20:00.000+03:00

Mai deunazi, din lipsa de ocupatie, am inceput sa scotocesc prin mail-uri. Si nu mica imi fu surpriza cand am descoperit niste chestii neatinse de vreo 4 ani, ratacite si uitate prin folderul cu sent-uri. Iar cand am inceput sa le citesc, mai ca nu mi-au dat lacrimile de emotie(deh, trecuse atata timp).
Se intampla acum exact 4 ani, la terminarea liceului. Clasa 12C avu sugubeata idee de a face o ora festiva mai...altfel. O ora in care sa ne revarsam asupra profilor tot naduful acumulat in 4 ani de matematica-informatica. Si cum nu se gasea sinucigasul care sa profereze amenintari intr-un moment atat de solemn, cazu magareata pe capul meu.
Zis si facut. Era momentul perfect pentru a regla conturile. Situatia scolara incheiata, absenta lor din comisiile de bacalaureat, erau conditii propice pentru a ne exprima pe fata parerile despre domniile lor. Vorbesc la plural pentru ca, desi a fost o lucrare cu un singur autor, cele spuse atunci au fost in asentimentul cvasitotal al colegilor mei.
Si dupa cateva ore de munca si inca vreo cateva pentru cenzura (cu ajutorul unei colege), iata vine si ziua mult-asteptata. Si ca sa fim noi ai mai tari din parcare, am pus la punct si un fond sonor pe masura textului de prezentat: muzica ortodoxa prelucrata de Vacanta Mare parintelui Chitimus, Sepultura profului de filosofie, si ceva cu vin ghiurghiuliu profului de sport. Pe DJ-ul o facea roackerul sef al clasei, pe care-l durea burta de cat ne tavalisem de ras cand am ales melodiile cu dedicatie.
Si incepe panarama! Primul luat la tarbaca - tovarasul diriginte. Care, intre noi fie vorba, ne cam facuse viata amara in anii lui de diriguire. Asa ca i-am enumerat cu voce tare toate metehnele care nu ne dadusera pace: le tragea cu spritul cand nu trebuia, nu puteam sa mergem la fumat de raul lui, ne lua peste picior ora de ora, si sa fereasca sfantu' sa fi facut vreo boroboata, ca imediat ajungea la urechile parintilor. In fine, l-am facut
cu ou si cu otet, cu o placere vadit si indelung asteptata. De 4 ani visam momentul asta...Ce sa mai, profii se amuzau copios, dirigul asemenea(cel putin de fatada...).
Urma la rand pe lista oprobriului public tovarasul dom' director adjunct Obreja. Pe asta din urma aveam raca si mai mare, nu de alta, dar era tare antipatic si mai si dadea cu amenda-n dreapta si stanga. Pe de alta parte insa, aveam nevoie de pilele pe care se auzea ca le mai pune la bac pentru rezultatele bune ale liceului. Exact cum am procedat nu mai tin minte, cert este ca s-au amuzat mai toti de pe acolo, si am luat si note mari la examene.
Daca in cazul celor 2 am cautat sa ne distram mai cu perdea pe seama lor(cine stie ce
putea sa ne rezerve viitorul), mistoul total a fost in cazul profului de informatica. Era omul asta o sosie perfecta a lui Adrian Nastase: de la fizic, la alura lui pedanta, si pana la aroganta cu care ne trata. Insa revenea la stadiul de mielusel imediat ce-l lua careva la rost(chit ca era tovarasu' Obreja sau vreun recalcitrant la ore). La asta a fost dezmat total. Saracu' nu mai prididea sa-si stearga fruntea imbrobonita de sudoare, iar noi eram, bineinteles, in culmea extazului.
Nici profu' de sport n-a scapat chiar basma curata, caci avea obiceiul sa atinga cam languros fetele si mirosea mai mereu a ceapa(sau praz, neam de oltean ce era). N-au trecut neobservate nici escapadele sale la crasma oficiala a liceului alaturi de tovarasu' diriginte. Ma rog, dupa ce a tot facut fete-fete a aplaudat si el, ce-i drept cam cu juma' de inima.
Una peste alta, ora festiva a decurs bine, si am mai si primit felicitari pentru cum ne facusem noi de cap. Am cinstit sampanie cu profii pe care de abia ii facusem de mizerie, stateam si fumam cot la cot cu ei pe holurile liceului (maaaama ce meseriasi eram!) si acum inca mai raspund la salut pe strada. Totusi, privind in urma, realizez cumva ce copii zbuciumati eram. Cu cata sete ne varsasem amarul pe ei si cu cata satisfactie priveam stanjeneala de pe fata lor. Si totusi ei (aproape toti) n-au luat acest pamflet ca pe un afront si nu cred sa ne fi purtat ranchiuna in vreun fel.
Si asta noi atunci nu prea intelegeam. Vroiam sa-i vedem suferind, ingenunchiati si raniti in orgoliu.
Ei...nimic.

Eh, dupa 4 ani parca incep sa inteleg. Ca eram niste copii inofensivi, ce se simteau in sfarsit maturi si stapani pe situatie, ce incepeau deja sa se resimta de la sindromul copilului scapat de acasa acutizat si ajuns la apogeu in primele luni de facultate). Copii cu care, din perspectiva unui pedagog, nu prea merita sa-ti pui mintea...

Chestii (f)utile

2007-06-25T18:19:00.000+03:00

Ha ha ha hahalerelor! Am chef de panarama, asa ca Stelluartois Entertainment va prezinta ultima sa nascocire: un ghid extrem de folositor in a rezista in jungla de azi. Cele mai tari 10 porunci ca sa fii in varful lantului trofic transpus la scara umana! Daca esti vreun complexat fara noima si-ai nimerit p-acia ia aminte la ce te sfatuiesc. Enjoy & apply!

1. Totul incepe de la imbracaminte: maieu tip plasa de pescuit, pantaloni de stofa si pantofi cu bot spiralat in cazul baietilor. La fete ajunge doar un maieu ce arata buricul, fusta scurta si colanti 3/4. Dar neaparat mulate, sa se observe suncile. Conteaza si culorile: the more they are, the better you look.
2. Ochelarii de soare: nu conteaza forma, dimensiunea sau pretul, trebuie purtati peste tot! Chiar cand e intuneric. Iar la discoteca sunt un must have.
3. Repertoriul muzical preferat: Guta, BUG Mafia, 3SudEst sau orice altceva din acest areal, dupa preferinta separat sau la un loc.
4. Si oricat de harb ti-o fi Dacia, daca nu zdrangane rugina pe ea cand le asculti pe
sus-mentionatele n-ai facut impresie. Neaparat cu geamurile deschise, neaparat cu 20 la ora. Mai conteaza ca incurci circulatia daca faci impresie?
5. Ajungem la un accesoriu fara de care iar nu esti destul de impresar: telefonul. Model cat mai nou si colorat posibil, agatat la gat cu snur, cu brizbrizuri ochioase pe spate. Se fac poze cu el ca sa te stie prostimea ca ai telefon cu camera, iar daca ai norocul sa te sune careva, vorbesti cat mai tare si clar posibil, folosind pu**le si pi***le de rigoare.
6. Nu-i obligatoriu, dar nici nu strica: ceasul de tinichea cat pumnul, pe care sa scrie Rolex, si sa aiba cat de cat luciu auriu.
7. Niscaiva vopseluri nebune sau alte aiureli prin par n-ar strica, indiferent de sex. Absolut imperativa folosirea gelului de par in cazul baietilor.
8. Arata-le tuturor cat esti tu de poliglot si presara-ti frazele cu cate un termen
englez/italian/german. Favorite sunt cool, trendy, biznisuri, ups, figlio di buttana,
cazzo(le-am scris bine pe ultimele?). Si ca sa te inteleaga bine tovarasii cand le scrii, foloseste cu regularitate scrierea fonetico-smechera, gen poshtash, kestii, ntzeleg. "Agramaticalitati" precum "eu ca si om" sau folosirea excesiva a lui "deci" dau si ele bine. Se interzice cu desavarsirea folosirea cratimei. Deh, secolul vitezei...
9. si pentru ca tot sunt in limba dupa masini, hai sa-ti mai dau cateva sfaturi. Drept studiu de caz aceeasi Dacie numai buna de dus la Rabla, dar pe care trebuie s-o mai pui din cand in cand la treaba: atunci cand nu mergi cu 20, mai scapa piciorul pe acceleratie, sa lasi urme de cauciuc pe asfalt. Aceeasi batranica trebuie sa mai poarte insemnele personalizate ale propitarului, gen eleron din placaj homemade, geamuri fumurii sau insemne gen Audi Quattro imprastiate pe exterior.
10. Last but not least, conteaza si da prestanta aparitia scenica. Baiete, cand mergi tre' sa ai unghi drept intre talpi, miscarile mainilor in jurul corpului trebuie sa fie stil tirbuson, asta in timp ce mai poleiesti trotuarul cu cate o flegma. Si pentru tine fetita am ceva de zis: cand mergi nu intoarce capul in stanga sau dreapta, zice lumea ca esti slaba n-ai caracter. Du-te la tara si ia lectii de incrdere de sine de la calutii chinuiti chinuiti cu ochelarii aia de cauciuc. Crede-ma, daca pari inabordabila si sictirita ai sa ai muuuuuult de castigat.

Astea fiind zise, eu imi inchei pledoaria. Ce-am omis completati voi, si scoatem o versiune revazuta si adaugita a topului cool.

Inca una buna!

2007-06-12T14:58:00.001+03:00

Traim in cea mai naspa tara posibila. Cel putin asa zic multi dintre compatrioti. Saracie, nepotism, lene de sorginte turceasca, hoti de buzunare... Sau n-o fi chiar asa? Cu ultima cel putin tind sa cred ca se poate si mai rau. Iar daca esti satul sa-ti pipai buzunarele ca sa vezi daca-s toate la locul lor cand mergi cu tramvaiul, sau iti scoti toti banii de la bancomat de frica celor ce cloneaza carduri, ori poate ca stai cu masina incuiata pe la semafoare, te invit, dragul meu compatriot, sa urmaresti urmatorul clip. Poate are darul sa nu te mai faca sa te simti asa rusinat cand mergi "peste" si tre' sa le zici alora cu sange albastru de unde esti.
Pe scurt, domnu' president al Americii a facut o mica escala prin Albania. Stii tu, tarisoara aia de care se radea la Radio Erevan. Stii ce-a patit acolo omul cel mai bine pazit al planetei? A ramas fara ceasul sau Timex!!! A naibii dexteritate au albanezii astia!
Intrebare de baraj: oare o fi simtit cand a ramas fara ?!? Ia uita-te la mana lui stanga si da-ti si tu cu parerea...

Se intampla si la case mai mari

2007-06-12T12:38:00.000+03:00

Mai tineti minte cand vuia toata presa cum ca Basescu s-a suit la volan in stare de crita avansata? Sau cand acelasi
Base era blamat pentru afectiunea ce-i poarta licorii bahice? Eh,pentru toti detractorii lui, na-va pe tava peripetiile
omologului sau francez (care, pe deasupra, a facut-o lata si la o intrunire oficiala)

New Post

2007-06-04T00:40:00.000+03:00

Incepe sa capete forma bloguletul meu. Dar vad ca trebuie sa mai fac cateva precizari. Ma intreaba cineva mai deunazi ce-i cu titlul ala criptic, 6000 de nu-stiu-ce-uri. Si incep metodic si cu pasiune sa-i explic. Si dupa ce-i spun sumar care-i treaba, apare mirarea: "nu credeam ca esti asa dus cu masinile!". Cum zici tu...

Pe scurt, 6000rpm reprezinta la majoritatea motoarelor pragul de turatie maxima, acolo unde agregatul a scos tot ce se putea din el si tinde sa-si dea obstescul sfarsit. Acolo unde esti lipit cel mai tare de scaun, cand zgomotul produs capata multiple nuante, de la infiorator de placut la infiorator pur si simplu. Apoi este indicat sa schimbi viteza, iar motorul cade la un mai normal regim de 4500 de ture, numai bine de o plimbare pe bulivar. Dar cele cateva clipe de fortaj te fac sa te simti atat de bine, incat notiuni precum consumul de benzina sau uzura motorului sunt sistematic alungate din mintea care cere in continuu adrenalina.
Desigur ca nu spun lucruri noi, si sigur nu sunt singurul cu asemenea placeri. Ia uitati-va cati motociclisti isi risca viata (cu buna stiinta sau nu) ca sa traiasca asemenea senzatii! Nu mai bine sa le traiesti pe patru roti?
Gata cu aberatiile, ca mi-am facut singur pofta de senzatii. Ma duc la o tura cu tramavaiu', poate-mi trece.

Iar Ozric

2007-06-04T00:26:00.000+03:00

Ozric Tentacles sunt de pe alta planeta, asta mi-e clar. Nici Vallejo nu e chiar pamantean. Iar impreuna nu pot fi decat...cosmici

Studentie, dulce povara... (Cap.1)

2007-06-03T20:58:00.001+03:00

Ce fel de student nu se distreaza in anii astia si nu-si bea zilele si toti banii (inclusiv cei de mancare) ? Ce-ar fi anii tineretii fara excesele de toate zilele, promisiunile solemne gen "nu mai fac" sau sueta de a doua zi cand fiecare incearca sa-si aduca aminte ce a facut si astfel se recompune seara precedenta in toate detaliile? Ce sa mai, munca de echipa si seara, si dimineata... Ingredientele unui show reusit? Motivatia, in primul rand. M-a lasat sau am lasat-o eu pe ea, n-am luat examenul, nu stau bine banii in buzunar, sau pur si simplu de sete, orice se accepta. In al doilea rand, oamenii. Nu de putine ori incepi cu bucurie, ajungand apoi sa bei de necaz. Iar daca si atmosfera este propice, atunci ai ce povesti copiilor. Prezint mai jos cateva studii de caz, cu chefuri dintre cele mai variate, mai mult sau mai putin reusite.

1. Intoarcerea la mama-natura. Nu conteaza ca ne omoara tantarii, cineva are grija de noi. Skol!

2. Baietii de la mecanica petrece (sic!)

3. Arhitectura la treaba

4.Ma stiu cu ei de-o viata

Ca astea au fost multe. Si or mai fi cateva, in anul ce-a ramas. Apoi...doar amintirile...

Blog? Pentru...?

2007-05-30T20:57:00.000+03:00

"Delicate sound of thunder" cat duc boxele de tare, zapuseala insuportabila si 3 ness-uri azvarlite intr-o cana. Asa a luat nastere panarama asta. Nimic special de comunicat sau comentat, doar o masura antiplictis. O chestie facuta la ambitie, care sa-mi aminteasca de "prodigioasa" mea activitate literara din scoala generala, cand ma sortea lumea meseriei de jurnalism, habar neavand nici acum de ce. Cert e ca acus am sa ingros numarul inginerilor, asa ca am sa profit cat pot de mult ultima mea zvacnire scriitoriceasca. Am ambitia sa scriu zilnic cate ceva, c-o fi bun sau rau, scurt sau lung, sa scriu la betie ca sa citesc a doua zi si sa-mi fac cruce, sau sa aberez dupa cateva zeci de ore de nesomn. Impresii, corectii reprosuri sau laude (ce modest sunt!) astept cu nerabdare. Incep sa fiu curios de ce o sa se aleaga de proiectul meu maret si simt ca ma tintuieste entuziasmul in fata calculatorului.
Nah ca am pus un Ozric pentru sufletul meu si m-a adus cu picioarele pe pamant. Prea cerebrali oamenii astia...Si mi-a taiat toata logoreea. Pauza vreo 24 de ore pentru adunat material.

Astea ziind fise, tie cititorule iti urez bun venit in lumea mea. Si daca te astepti sa gasesti un om normal si moderat, vezi ca ai un buton cu un X in dreapta sus, numai bun de apasat.

Pana una, alta, toate cele bune!

PS Ma pricep la bloguri ca Vanghelie la gramatica, asa ca nu va minunati de aspectul saracacios al acestui locsor.